În spatele eticheteiSpecial

Ce conțin, de fapt, cerealele pentru copii! După ce vei citi acest articol vei renunța să îi mai dai copilului tău așa ceva!

Un mic dejun sănătos și sățios pentru copii este considerat de cei mai mulți părinți a fi un bol de cereale cu lapte. Ce nu știm însă este că acele grăunțe sunt ”îmbogățite” pentru a fi pe gustul micilor consumatori, iar acestea ”suplimentări” sunt mai întotdeauna cu risc pentru sănătate, mai ales în cazul consumului pe termen mediu și lung.

Un studiu asupra cerealelor rafinate a fost realizat recent de către Asociația pentru Protecția Consumatorilor (APC) România, iar informațiile adunate sunt cel puțin alarmante. Studiul a constat în analizarea unui număr de 73 de sortimente de cereale din marile structuri comerciale (hipermarketuri/ supermarketuri), având ca obiectiv semnalarea neregulilor privind conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății micilor consumatori.

Cerealele rafinate pentru micul dejun nu sunt altceva decât amestecuri de făinuri rafinate, uleiuri vegetale exotice, minerale şi vitamine sintetice, arome artificiale, aditivi alimentari şi zahăr în exces sub diverse forme, transformate într-o pastă de cereale care la temperaturi înalte a fost transformată prin procesul de extrudare în forme atrăgătoare pentru micii consumatori. Cerealelele integrale au un conţinut ridicat de glucide, proteine, substante minerale, enzime si vitamine (complexul B, PP si E ) în timp ce unele cereale rafinate conţin până la 50 de ori mai multe zaharuri decât cerealele integrale”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.

cereale colorate

62% dintre produsele analizate conțin arome artificiale

La 62% dintre produsele analizate s-au identificat arome artificiale și numai la 38% dintre produsele analizate s-au folosit cereale integrale. Mai mult, studiul a identificat un nivel ridicat de zahăr adăugat în cerealele pentru copii.

La 81% dintre produsele analizate, cantitatea de zaharuri declarată de către producători depăşeşte cantitatea de 15 grame zahăr per 100 grame de produs, încălcându-se astfel recomandarea din Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor”, arată studiul realizat de APC România.

De precizat că la copii, consumul frecvent de alimente bogate în zahăr influențează procesele de creștere, ducând la apariția rahitismului și a fragilității osoase, declanșând pubertatea prematură, generând probleme de comportament (scăderea voinței, predispunere la violenţă, scăderea capacității de concentrare etc.).

Au fost identificați 13 aditivi alimentari

În cele 73 de sortimente de cereale integrale s-au identificat 13 aditivi alimentari, după cum urmează: fosfaţi de sodiu, dioxid de sulf, acid citric, metabisulfit de sodiu, polidextroză, mono şi digliceride ale acizilor graşi, caramel, fosfat tricalcic, glicerină, gumă arabică, complexe de cupru ale clorofilelor, carbonat de calciu, carmin, pectine şi acid ascorbic.

cereale cu iaurtCerealele integrale rămân cele mai sigure

Specialiștii în nutriție ne recomandă să consumăm măcar o porție de cereale integrale pe zi, chiar dacă avem o alimentație bogată în fibre.

“Majoritatea românilor consumă mai puţin de o porţie de cereale integrale pe zi. Putem să consumăm la micul dejun cereale integrale numai împreună cu un probiotic (iaurt, chefir, sana). Consumatorii asociază greşit de cele mai multe ori cerealele cu fibrele, considerând că dacă îşi iau o cantitate mare de fibre din alte alimente, pot exclude cerealele din alimentaţie. Copiii şi nu numai consideră eronat, pungile cu cereale în combinaţie cu diverse arome (…) ca fiind sănătoase. Consider ca alimentaţia omului modern trebuie să fie una echilibrată, iar cerealele îşi au locul lor. Totodată, este important de ştiut că cerealele înseamnă carbohidraţi, iar consumul acestora trebuie raportat la activitatea fizică a fiecăruia dintre noi. Iar atunci când vorbim de carbohidraţi este bine să ne gândim la cei nerafinaţi şi cu indice glicemic redus, pentru o bună funcţionare a metabolismului”, a declarat doctorul Florin Ioan Bălănică, Consultant Personal de Nutriţie şi Sănătate, Fondator ’’Şcoala Pentru Sănătate şi Longevitate”.

Micul dejun trebuie să înceapă cu un pahar cu apă

Inspirați de alimentația americanilor, încet, încet am reușit să stabilim un standard greșit atunci când vine vorba de micul dejun, învățându-ne copii să consume cereale cu lapte, încă de la primele ore ale dimineții. Specialiștii în nutrție sunt de părere că orice mic dejun trebuie să înceapă cu un pahar mare de apă consumat pe stomacul gol.

”(…) Primul lucru pe care ar trebui să îl consume oricine, adult sau copil, dimineaţa pe stomacul gol, ar trebui să fie un pahar mare de apă curată. Un mic dejun sănătos include alimente reale, cu densitate de nutrienţi, cum ar fi fructele, smoothie-uri crude, sucurile proaspete din legume organice, ovăz crud înmuiat sau „terci”, superalimentele precum goji, seminţe de chia, polenul, spirulina şi nu în ultimul rând, hidratarea”, a explicat Alec Blenche, Co-Owner și Co-Founder la Viața în verde viu.

Indiferent ce tip de cereale alegeți să cumpărați pentru voi sau pentru copii voștri, cel mai indicat este să citiți eticheta produsului și să alegeți în cunoștință de cauza.