La dietă

Pofta de dulce – cum scăpăm de ea? Sfaturile nutriționistei Cori Grămescu

Cum scăpăm de pofta de dulce! Cunoscuta nutriționistă Cori Grămescu vine cu sfaturi extrem de utile pentru toți cei care se confruntă mai mereu cu ”poftă de dulce” și vor cu orice preț să scape de acest obicei nesănătos.

Pofta de dulce este întreținută de consumul regulat de alimente dulci

Specialista în nutriție dezvăluie faptul că un adult trebuie să consume pe zi maxim 25 de grame de zahăr, cantitate care este depășită chiar și de o cutie de suc, o gogoașă sau o bomboană. Aceasta atrage atenția că pofta de dulce este întreținută de consumul regulat de alimente dulci.

”În primul rând, trebuie să ştiţi că pentru adulţi este recomandat ca maxim 10% din aportul caloric zilnic să vină din zahăr, adică maxim 25 de grame de zahăr pe zi. Cutia aceea de suc la care pofteşti are 33-39 de g de zahăr în ea. Adică mai mult decât ar trebui să consumi într-o zi întreagă. Gogoașa, bombonica inofensivă care îţi zâmbeşte din cutie ori porţia de pizza de ieri toate sunt în aceeași situație. Pofta de dulce este întreţinută de consumul regulat de alimente dulci, cu un grad ridicat de procesare şi un aport crescut de potențiatori de gust. Consumul crescut de dulce conduce în timp la rezistenţă la insulină, prin faptul că receptorii pentru insulină „se obişnuiesc” cu un nivel crescut al acestui hormon în sânge. Este şi mecanismul prin care de fiecare dată după ce mâncăm dulce, la câteva ore ni se face poftă tot de dulce”, a dezvăluit Cori Grămescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Pofta constantă de dulce procesat conduce la probleme grave de sănătate

Nutriționista Cori Grămescu susține că de cele mai multe ori pofta de dulce se traduce în poftă de dulciuri procesate, care consumate în mod constant creează probleme de sănătate.

”Pofta de dulce se traduce în poftă de dulce procesat, adică tânjim după ciocolată, prăjituri, patiserie sau îngheţată. Adică dulce procesat, asociat adeseori cu grăsimi nesănătoase şi aditivi alimentari. Astfel, pofta de dulce conduce şi la un nivel cronic crescut de leptină. Leptina este hormonul care induce senzaţia de saţietate şi unele studii arată că funcţionarea lui este perturbată de consumul cronic ridicat de fructoză, un tip de îndulcitor folosit intens în dulciurile procesate pentru gustul mai intens. În traducere, nu te saturi niciodată să mănânci dulciuri. Ceea ce cred că ştiai deja. Pofta de dulce satisfăcută cu dulciuri procesate aduce un stres suplimentar ridicat pentru ficat, datorită modului în care organismul nostru metabolizează fructoza. Ea este zahărul folosit în industria alimentară pentru prăjituri, creme, dulciuri şi îngheţate. De exemplu, ea este cauza principală a ficatului gras de cauză non-alcoolică aşa că prezintă riscuri serioase. Pe lista efectelor negative pe termen lung se mai adaugă şi riscul ridicat de cancer de pancreas, incidența crescută a cariilor dentare, probleme cu rinichii, obezitate, diabet, boală cardiovasculară, hipertensiune arterială, dependența de zahăr, predispoziţie către Alzheimer, deficienţe nutritive şi lista continuă. Practic, ori de câte ori ne satisfacem pofta de dulce cu un dulce intens procesat corpul nostru produce insulină în exces. Astfel, peste câteva ore avem iarăşi poftă de dulce, şi tot aşa. Intrăm, practic, într-un cerc de foame auto-întreținut şi care îşi amplifică extremele pe măsură ce trece timpul”, a explicat aceasta.

Ce să facem ca să scăpăm de pofta de dulce

Cori Grămescu recomandă celor care vor să scape de pofta de dulce, ca în primele zile să încerce să consume cât mai multe lichide și să reducă aportul zilnic de zahăr.

”Deci, ca să scăpăm de pofta de dulce trebuie să avem un plan de reducere a aportului de zahăr zilnic şi înlocuirea acestuia cu glucide complexe şi fibre. Trebuie să ne hidratăm bine, cam 2-3 litri de apă pe zi. Timp de 3-5 zile e bine să consumăm la micul dejun 5-8 linguri de muesli și la 2-3 ore de la micul dejun să mâncăm 2 fructe dulci. La prânz e bine să mâncăm legume mai dulci, morcov, mazăre, praz, împreună cu 1-2 cartofi şi eventual ceva carne slabă. Apoi, gustarea a doua a zilei ar trebui să fie un fruct mai puţin dulce, de exemplu o portocală sau o mandarină. La cină, mâncăm 2-4 linguri de orez integral, puţină mazăre sau o salată asortată şi din nou ceva proteine slabe, de exemplu pește sau curcan ori tofu dacă suntem vegetarieni. După 3-5 zile de „reabilitare” a organismului, începem să facem mişcare uşoară. Mers alert, pilates, exerciţii uşoare de tonifiere care să ne ajute să sensibilizăm receptorii la insulină. E important că încă 3-5 zile să nu forţăm suplimentar organismul pentru că ne va arunca din nou în cercul de poftă-foame din care tocmai încercam să scăpăm. Apoi, ar trebui să începem să corelăm alimentaţia cu nivelul de efort fizic şi cu obiectivul de greutate, jonglând cu cantitatea de cereale, legume şi fructe consumate zilnic. În mod normal, dacă timp de 3 săptămâni reuşim să ne acoperim necesarul de glucide din cereale integrale neprocesate, cartofi, legume dulci şi fructe, mecanismul poftei de dulce şi al foamei se reglează şi ne putem menţine mai uşor alimentația în parametri sănătoşi”.