Cașcaval contrafăcut, vândut fără probleme pe rafturile magazinelor alimentare! Sau cum sunt înșelați consumatorii
Cașcavalul contrafăcut este un produs vândut sub falsa etichetă a specialității din caș opărit. În realitate, o combinație dubioasă de ingrediente, al cărei produs final arată de la distanță precum cașcavalul „tronează” fără probleme pe rafturile supermarketurilor sau hypermarketurilor, la raionul de produse alimentare lactate. Mai grav, cașcavalul e măsluit într-un mod cu adevărat diabolic, el fiind comercializat sub denumirile unor produse tradiționale românești: Rucăr, Dalia, Penteleu etc.
De câte ori nu s-a întâmplat să ajungeți în fața raftului cu brânzeturi și să doriți să cumpărați un cașcaval produs după rețete românești, Rucăr, Dalia sau Penteleu, iar prețul a fost criteriul care v-a determinat să achiziționați produsul?
De câte ori s-a întâmplat să vă uitați și pe spatele produsului unde sunt trecute ingredientele și să analizați ce conține „cașcavalul”? Aproape de fiecare dată e posibil să fi fost înșelat și să fi picat în plasa unor mici producători care vând un soi de „plastilină” din produse adunate și combinate pentru a obține un „cașcaval” contrafăcut pe care în cele din urmă l-ați pus pe masă.
Denumirile tradiționale creează confuzie
„Denumirile tradiționale românești creează confuzie. Mai grav este că mulți află că au cumpărat un fals și resping chiar respectiva denumire a rețetei, când de fapt ar trebui să țină cont de numele companiei care se joacă de-a laboratorul de chimie alimentară”, a declarat pentru Super-Hrana.ro angajatul unei mari companii din industria laptelui, care a preferat să își păstreze anonimatul.
Adevărul este la îndemâna oricui, întrucât eticheta de pe spatele produsului trădează conținutul ascuns sub eticheta brand-uită de pe față.
Adevărul, disponibil pe etichetă
Acesta este un produs care poartă eticheta de cașcaval,
dar în realitate tot ce are în comun cu produsul autentic (foto jos) este doar denumirea, Cașcaval Rucăr
„În primul rând, dacă pe lista ingredientelor scrie grăsime vegetală, e clar! Acela nu mai este cașcaval. Ce să caute grăsimea vegetală într-un produs de origine animală?! În realitate, ei amestecă brânză fermentată, culeasă din diverse surse, cu uleiuri vegetale. În unele cazuri nici nu folosesc brânză, ci combină uleiuri vegetale, adică ulei de palmier, cu cazeină, sare, arome, coloranți și compuși gelifianți și obțin un produs comestibil, dar nu cașcaval!”, ne-a mai spus sursa Super-Hrana.ro
Cașcavalul, făcut doar din lapte de vacă sau oaie
Cașcavalul veritabil este realizat doar din lapte de vacă sau oaie. Se adaugă cheag, este ținut în condiții speciale pentru maturare. În tot acest timp, o serie de enzime, din cheag, acționează și astfel se obține gustul și textura. Dacă perioada de maturare este mai lungă, cu atât respectivele enzime reușesc să definească n produs mai bun și mai gustos.
Dacă un cașcaval nu este maturat o perioadă corespunzătoare de timp, acesta va mucegăi foarte repede, iar enzimele din cheag vor ajunge în aparatul digestiv al consumatorului unde va determina o serie de tulburări gastrice.
„Perioada de maturare poate fi și de 30 și de 40 sau 50 de zile sau mai mult. Cașcavalul contrafăcut, dacă e trecut printr-un proces de maturare, e ținut mai puțin de o săptămână. Dar cum să maturezi un produs care nici măcar nu conține lapte? Vă puteți imagina că sunt tipuri de alimente vândute cu etichetă de cașcaval care nu conțin lapte? Practic, în realitate, vorbim de specialități sau în alte cazuri de brânză topită cu ulei vegetal. Cașcavalul este obținut exclusiv prin opărirea cașului, iar acest lucru trebuie menționat pe etichetă”, a mai spus sursa Super-Hrana.ro
Și în cazul sortimentului „Delia” se observă că grăsimie vegetale
și-au găsit locul într-un produs în care nu ar avea ce să caute,
așa cum se vede în cazul celui autentic (foto jos), cașcavalul Dalia
În astfel de cazuri, autoritățile ar trebui să ia măsuri clare pentru a determina diferențierea produselor pentru a nu mai vorbi de alimente autentice și contrafăcute, întrucât ambele sunt vândute sub aceeași etichetă. Legislația permite aplicarea măsurilor, iar în acest caz Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) ar putea să ia exemplul omologilor lor ungari.
Amenzi usturătoare în Ungaria
În anul 2013, autoritățile din Ungaria au retras câteva zeci de tone de produse vândute cu etichetă de cașcaval, importate din Polonia. Acesta conțineau grăsimi vegetale și conform legislației europene, cașcavalul este un produs care conține exclusiv grăsime animală. Autoritățile ungare au aplicat amenzi de câteva zeci de mii de euro și i-au notificat pe omologii lor din Polonia.
În prezent, pe rafturile magazinelor din România se găsește cașcaval produs în țara noastră, în Polonia, Cehia, Slovacia sau Ungaria.
Comentariile sunt închise.