Grăsimi sănătoase versus grăsimi nesănătoase. Cum deosebim cele două categorii

De-a lungul timpului, în mentalitatea generală a oamenilor a fost implementată ideea că, indiferent de proveniența lor, grăsimile trebuie evitate cu orice preț. Nimic mai greșit! Este foarte important să știm cum identificăm categoriile de grăsimi sănătoase de cele care ne pot face rău.

Pentru a funcționa la parametri normali corpul nostru are nevoie și de grăsimi. Când vorbim de grăsimi ne referim la cele sănătoase, care trebuie consumate cu moderație. Astfel, există grăsimi care sunt foarte bune și benefice pentru organism, în timp ce altele ar trebui eliminate din alimentația obișnuită. Totuși rămâne întrebarea cum știm care grăsimi sunt bune pentru consum și care sunt nocive?

Super-Hrana.ro va încerca să răspundă acestei întrebări, oferindu-vă câteva informații esențiale despre grăsimile saturate, cele monosaturate, polisaturate și care sunt grăsimile care provin din surse naturale și care au fost create artificial.

Grăsimile monosaturate și cele polisaturate sunt grăsimi bune

Este foarte greu să diferențiezi grăsimile bune de cele rele, tocmai de aceea Alexa Schmitt, medic nutriționist al spitalului clinic din Massachusetts, este cea care ne explică cum putem diferenția grăsimile sănătoase de cele nesănătoase.

“Grăsimile monosaturate și cele polisaturate sunt grăsimile bune de care organismul nostru are nevoie. De remarcat și subliniat este faptul că aceste grăsimi trebuie consumate cu moderație. În schimb, în ceea ce privește consumul de grăsimi saturate, acestea trebuie evitate cu desăvârșire. Aceste grăsimi saturate sunt periculoase întrucât contribuie la creșterea nivelului de colesterol din sânge. Nivelurile ridicate ale anumitor tipuri de colesterol, în special al lipoproteinei cu densitate joasă, așa numitul colesterol rău, este asociat cel mai adesea cu declanșarea bolilor de inimă și a accidentului vascular cerebral”, a declarat Alexa Schmitt, medic nutriționist la spitalul clinic din Massachusetts.

Diferențiate în funcție de starea lichidului

Medicul nutriționist ne spune că diferențierea grăsimilor bune de cele rele se face în funcție de starea de agregare a lichidului aflat la temperatura camerei. “Grăsimile care sunt lichide atunci când sunt ținute la temperatura camerei, așa cum este uleiul de măsline sunt o variantă mult mai sănătoasă decât produsele alimentare care sunt semi-solide, cum ar fi unt sau margarină”, a explicat Alexa Schmitt.

Surse de grăsimi sănătoase

Cele mai bune surse de grăsimi monosaturate sunt uleiul de rapiță, de măsline, de porumb, nucile și avocado. Grăsimile care să găsesc în aceste produse alimentare reduc nivelul de colesterol din sânge și reglează nivelul insulinei.

Grăsimile polisaturate sunt reprezentate de omega-3 și omega-6. Omega-6, necesar organismului este asigurat din consumul de uleiuri vegetale, în timp ce omega-3 trebuie asigurat prin consumul de pește. Cele mai bogate specii de pește în omega-3 sunt tonul și somonul. Surse sănătoase de omega-3 se găsesc și în semințele de in și diverse nuci.

Surse de grăsimi nesănătoase

Grăsimile saturate au ca sursă: carnea roșie, carnea grasă, produsele obținute din procesarea cărnii (salam, cârnați etc), produsele lactate, cum ar fi untul, smântâna și diverse uleiuri vegetale, cum ar fi cel de cocos și de palmier.

Sfaturi Super-Hrana.ro

1. Nu eliminați carnea în totalitate din alimentație
   Chiar dacă reprezintă o sursă importantă de grăsimi saturate nocive organismului, acest lucru nu înseamnă că trebuie să renunțati la consumul de carne. Bucurați-vă de o friptură din când în când, dar încercați să limitați sursa grăsimile saturate, la maxim 10% din totalul alimentelor din dieta zilnică.
2. Biscuiții și prăjiturile sursă de grăsimi saturate
   Majoritatea grăsimilor saturate au fost create prin adăugarea hidrogenului în uleiul vegetal, un proces care a fost necesar pentru a prelungi termenul de valabilitate al mărfurilor ambalate. Așa se face că inclusiv produsele de patiserie ambalate, biscuiții sau prăjiturile reprezintă o sursă importantă de grăsimi saturate. Ca și în cazul fripturii, se recomandă consumul cu moderație al acestor produse.
3. Citiți eticheta
   Legea etichetării le permite producătorilor să folosească următoarele specificații “acest produs nu conține grăsimi saturate”, doar în cazul în care produsul conține mai puțin de 0,5 g de grăsimi saturate per porție. Verificați eticheta acestor alimente procesate și dacă printre ingrediente apar cuvine precum: grăsimi hidrogenate sau parțial hidrogenate, atunci acestea semnalează faptul că respectivul produs ar putea avea mai mult de 0,5 g de grăsimi saturate per porție.
4. Fii un cumpărător educat și informat
   Încearcă întotdeauna să te limitezi la a cumpăra doar acele produse de care ești absolut sigur, cum sunt fructele, legumele, proaspete sau congelate, carnea slabă, peștele, cerealele integrale și produse proaspete de patiserie. Cel mai important lucru pe care trebuie să-l faci atunci când mergi la cumpărături este să citește eticheta tuturor produselor pe care le cumperi și dacă nu ești sigur că știi ce înseamnă ingredientul respectiv, cel mai indicat lucru pe care îl poți face este să renunți la achiziționarea respectivului aliment.

foto: pixabay.com