DULCEŢURI ŞI SIROPURI? Iată care este secretul produselor tradiţionale româneşti realizate de producătorul Horia Fenechiu

DULCEȚURI ȘI SIROPURI DIN DEALURILE MĂRTĂNUȘULUI! Horia Fenechiu este producătorul român care a atestat tradiţional dulceţurile şi siropurile din Dealurile Mărtănuşului, judeţul Covasna. Pentru a vă oferi mai multe detalii despre produsele naturale, SUPER-HRANA.RO a stat de vorbă cu producătorul Horia. Iată ce a ieşit!

 “Zona Covasna este foarte bogată în materii prime şi din acest motiv, există tradiţie pentru acest tip de produse. Fructele de pădure sunt baza produselor noastre, încă sunt prezente în păduri. Eu am norocul să trăiesc într-o zonă  care este în primele trei zone cu cel mai curat aer din Europa şi nu îmi fac griji că se poate întâmpla ceva rău cu pădurile din zonă”, declară Horia Fenechiu, antreprenor.

Care este tradiţia în zona dulceţurilor?

“Tradiţia este clar seculară, deoarece fructele de pădure au fost întotdeauna exploatate, diferenţa care este făcută de ultimele două sau trei generaţii, o face invenţia zahărului care le conservă. Părinţii şi bunicii mei făceau dulceţuri cu zahăr, sigur că se pot face anumite produse şi cu miere, de exemplu, siropul de muguri de brad sau siropul de cătină, aici zahărul poate fi înlocuit cu mierea, dar costurile cresc.

Produse tradiţionale acreditate

Sunt foarte mulţi oameni care profită de termenul tradiţional ca să îl adauge ingredientelor de pe produs, dar trebuie să fie şi ceva autentic. Diferenţa este că noi avem produse atestate de Ministerul Agriculturii, asta însemnând în primul rând o calitate de o entitate juridică, la nivel de stat.

Din păcate, nu toţi oamenii nu sunt foarte bine informaţi în ceea ce priveşte un produs atestat tradiţional, deci nu aş putea spune că sunt căutate produsele atestate, sau că sunt vândute mai scump pentru moment. Oamenii ar trebui educaţi, în sensulc[ un produs tradiţional este un produs superior şi nu a ajuns să fie atestat degeaba.

Pentru a descoperi dacă este atestat, primul pas este să vedem eticheta şi sigla, aceştia sunt indici foarte clari, când ai logo-ul acesta deja ai o garanţie că produsul respectiv a trecut printr-un proces de acreditare care nu este foarte simplu de obţinut.

Dulceaţa de afine este făcută din afine de pădure și nu de cultură

În primul rând trebuie să menţionez faptul că pe această piaţă, acolo unde există o diversitate de produse, în borcanele atestate tradiţional, există afine de pădure, nu afine de cultură. Noi, fie le achiziţionăm de la populaţie, în felul acesta ajutăm şi familiile care se întreţin din acestă muncă, iar unele, le culegem noi. Culegem fructele care ar putea fi culese de oriunde, chiar de pe marginea drumului. În zona noastră această activitate este o îndeletnicire foarte veche şi încă de la înfiinţarea ocoalelor silvice, se achiziţionau fructe de pădure.

După ce afinele au ajuns la noi, ele sunt transformate în dulceaţă de către soţia mea, în principal, la foc de lemne pentru că în zona noastră nu există gaze sau alte surse, iar faptul că este făcută la foc de lemne, îi oferă acest gust deosebit.

Cum ajunge preparatul la consumator

Sunt câteva modalităţi prin care dulceaţa preparată ajunge la consumator. Avem o pagină de facebook care se numeşte Dealurile Mărtănuşului, ori prin evenimentele la care participăm. Spaţiul online este o direcţie de viitor, produsele se pot expedia foarte uşor. Târgurile nu reprezintă neeapărat o mână întinsă mie ca şi producător, un ajutor, mai degrabă este afacerea organizatorului, aici mă refer la taxe, care în general sunt mari”, continuă micul întreprinzător.

Este un business rezonabil din care să vă întreţineţi?

“Nu, sau dacă da, atunci foarte greu. Noi suntem încăpăţânaţi, credem foarte mult în lucrul acesta, mai mult de atât, am investit foarte mult de-a lungul timpului, nu numai din punct de vedere financiar, este multă investiţie emoţională, sentimentală în toată afacerea asta. Când vorbim cu publicul despre produsele noastre, pentru noi este o sărbătoare şi un motiv de bucurie.

Eu sunt optimist că lucrurile vor merge spre bine şi că românii vor aprecia la adevărata valoare aceste produse. Oamenii au început să se sature de produse nesănătoase. În spatele produsului nostru există o tradiţie, o poveste, este un mod de viaţă. Mare parte din existenţa noastră se datorează produselor pe care le fabricăm.

De ce să cumpărăm produsele Dealurile Mărtănușului?

Atunci când am atestat produsul ca produs tradiţional, prin lege, am fost obligaţi să îl denumim într-un fel. Primul lucru la care m-am gândit a fost să îl botez aşa cum ne numim noi, familia mea. Este o garanţie a produsului pentru noi. Siropurile sunt făcute cinstit, nu au neeapărat o reţetă sofisticată, reţeta este moştenire de la părinţi. Siropul de soc este foarte rafinat din punct de vedere al gustului pentru că florile de soc au un gust foarte complex, putem spune că este o infuzie pentru că este făcut dintr-o floare.

Este presat la rece, asta este foarte important de ştiut. Aici intervine din nou nivelul de informare al consumatorilor, cineva  îmi spunea că nu aşa trebuie să arate siropul de soc, el trebuie să fie maro. Nu, el de fapt aşa trebuie să arate. Cel de culoarea maro este de fapt fiert, prin fierbere el îşi pierde din calităţi.

Noi luăm florile de soc şi le amestecăm în anumite proporţii cu apă, zahăr şi lămâie şi după le lăsăm la macerat. Presat este impropriu spus, el este practic strecurat în nişte saci mari, practic o filtrare extrem de blândă. Folosim doar apă de izvor pentru că apa care curge la robinetele noastre, este apă de izvor. Lămâile schimbă gustul şi pe de-o altă parte, lămâia are importanţa ei în conservarea produsului, este un conservant natural. Siropul de soc are efect diuretic şi ajută la scăderea tensiunii, este un bun detoxifiant.

Sirop de muguri de brad, este un produs românesc bun pentru răceală, tuse, pentru plămâni, este recomandat şi celor care vor să se lase de fumat, recomand o cură cu sirop de muguri de brad, nu mai ai plăcerea de a fuma.

Siropul de zmeură este de departe cel preferat de copii, dar avem toată gama de siropuri de fructe de pădure.

Avem şi toată gama de dulceţuri din fructe de pădure, dulceaţă de nuci, gem de măceşe sau gem de coarne.

Gemul de măceşe este un gem foarte greu de făcut, cel puţin atunci când este făcut în mod tradiţional pentru că noi nu folosim niciun mijloc mecanic sau electric. Măceşele se trec printr-o sită după ce sunt fierte, cu mâna, iar aici intervine greutatea. Dar, pe lângă faptul că este un gem deosebit, este un gem rar, iar eu intenţionez să îl acreditez, pentru mândria noastră. Este fructul din România cu cel mai mare conţinut de vitamina C, prin urmare, şi gemul de măceşe are un conţinut ridicat de vitamina C. Faptul că noi culegem măceşele în general, după ce dă bruma, ele sunt mai coapte, mai dulci şi dintre toate produsele noastre, este produsul cel mai dietetic, cu cel mai puţin conţinut de zahăr.

Gemul de coarne, coarnele sunt cam rudă cu măceşele. Şi ca aspect, şi ca proprietăţi, dar sunt foarte rare. Gemul are un gust uşor astringent, uşor digestiv, puţin acrişor”, vorbește cu mândrie Horia Fenechiu despre produsele realizate în mica lor afacere de familie.

Incurajaţi persoanele care vor să înceapă o afacere cu produse tradiţionale?

“Eu cred că produsele atestate tradiţional, în măsura în care publicul va cunoaşte şi va întelege ce reprezintă, sunt un viitor. Publicul deja a înţeles în mare parte, iar cu trecerea timpului, cu siguranţă va întelege din ce în ce mai mult.

Supermarketurile, din păcate, nu sunt pregătite în acest moment să susţină şi să ajute aceşti mici producători tradiţionali, ci din contră, nu vor să susţină nici să ajute, nu au niciun interes să o facă. Este mai simplu să aducă din import. Un hipermarket cere cantităţi, iar tu ca şi producător, nu poţi face, decât în defavoarea calităţii. Marfa care există într-un hipermarket, trebuie să existe în tot lanţul de magazine din toată ţara.  Mai este şi problema legată de preţ, iau o mulţime de adaosuri, preţuri de raft, producătorul nu poate munci pentru un profit minim”, conchide Horia Fenechiu.

Text: Camelia Diaconu