Banana nordului, kiwi-ul și curmalul chinezesc: fructele exotice care cresc și în România

Clima mai blândă din România, dar și accesul liber la diverse specii pomicole le-a oferit posibilitatea cercetătorilor români să aducă în țară fructe, care altădată creșteau doar pe meleaguri îndepărtate, să le aclimatizeze și să le cultive în pământ românesc. Așa se face că în prezent există un număr în creștere de plantații de goji, precum și aronia, dar și alte fructe de care, până nu de mult nu știam mai nimic despre ele.

Cercetătorii de la Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București în frunte cu prorectorul prof. Florin Stănică au adus și au aclimatizat 5 specii pomicole exotice de pe meleaguri îndepărtate: Banana Nordului sau Paw Paw (Asimina triloba), Kiwi (Actinidia deliciosa), Baby kiwi (Actinidia arguta), Curmalul chinezesc (Ziziphus jujuba), cu fructe alungite și cu fructe rotunde.

Kiwi bun la salate dar și la gemuri, dulcețuri și marmeladă

Cel mai adesea cumpărăm kiwi doar pentru a-l integra în salata de fructe, însă specialiștii de la USAMV București susțin că, fructul poate fi consumat în numeroase preparate, fiind o bombă de vitamine, fibre și minerale.

Profesorul Florin Stănică

”Datorită multiplelor calităţi, fructele de kiwi au reuşit, în scurt timp, să se impună în faţa altor fructe exotice. Fructele sunt consumate în special, în stare proaspătă, putând fi păstrate în depozite până la 6 luni. Pe lângă consumul proaspăt, utilizarea fructelor este multiplă în industria alimentară, se pot prepara gemuri, marmelade, dulceţuri, siropuri concentrate, dar și cidru (“kiwine”). Fructe pot fi utilizate și la prepararea prăjiturilor. Conţinutul fructelor în apă este de 81,8%, iar în zaharuri de 11,7%, valoarea energetică fiind de 48 kcal. Fructele conţin o mare cantitate de vitamina C, peste 140 mg/100 g produs proaspăt, au cel mai mare conţinut în Fe (3,7 mg/100 g) şi unul dintre cele mai mari conţinuturi în Ca (30 mg/100 g)”, a explicat pentru Super-Hrana.ro profesorul Florin Stănică, prorector al USAMV București

Baby kiwi: fructe fără perișori având culoarea roșie sau verde

O specie mai puțin întâlnită și cunoscută publicului larg este baby kiwi, o specie pomicolă ce face fructe asemeni fructelor de kiwi, doar că dimensiunea lor este mult mai mică, nu prezintă puf pe suprafața fructului, dar interiorul și gustul este cel al unui fruct de kiwi clasic.

”Fructele au dimensiuni foarte mici, cca 1-2 centimetri lungime și 0,8-1,2 centimetri în diametru, au culoarea verde sau roșie și nu prezintă perișori pe suprafața cojii. Fructele sunt mult mai dulci și mult mai aromate decât fructele cunoscute de kiwi, având un conținut dublu de substanță activă. Puteți cumpăra aceste fructe de la noi de la facultate, atunci când sunt coapte complet și scoase la vânzare. Fructele se consumă ca atare, au nevoie doar de spălare și de eliminarea mustăților și a codițelor, nu se curăță coaja. Fructele pot fi consumate în stare proaspătă ca atare sau în combinație cu alte fructe, dar pot fi utilizate și pentru obținerea de sucuri, jeleuri, putând fi chiar și confiate, datorită aromei intense”, ne-a explicat prorectorul de la USAMV București, despre principalele diferențe între fructele clasice de kiwi și fructele de baby kiwi.

Banana Nordului: fructe cu gust de cremă de vanilie

Această plantă originară din America de Nord este întâlnită pe coasta de est a Statelor Unite, de la nord de Florida și până la Marile Lacuri, pe o fâșie de câteva sute de kilometri, unde crește în mod natural.

”Această plantă a fost adusă în România în 1926 de o familie de români care a revenit în țară, din Canada, în localitatea Pianu de Sus, județul Alba. Totuși, noi (cercetătorii n.r) am adus pentru prima dată, în anul 2000, din Italia, de la o pepinieră specializată mai multe soiuri de paw-paw pe care i-am plantat la facultatea de Horticultură din București. Fructele sunt mari având o greutatea cuprinsă între 50 și 500 grame, pielița fructelor este verde-gălbuie, la maturitate deplină fructele devin moi, acesta este momentul în care trebuie recoltate. Pulpa are o culoare galben-aurie, este deosebit de gustoasă, iar fructul se consumă cu lingurița. La început gustul poate fi asemănat cu o cremă de vanilie, după care, dacă fructul se păstrează mai multe zile, începe să-și schimbe gustul spre o cremă de caramel și ajunge până la o cremă de cafea, datorită transformărilor pe care le suferă zaharurile din fruct”, ne-a vorbit profesorul de la USAMV București.

Fructele de paw-pa pot fi păstrate în congelator

Din păcate, perioada de păstrare a bananei nordului nu este foarte mare, este un fruct perisabil, care se poate păstra în stare proaspătă, în frigider 3-4 săptămâni, însă fructele pot fi păstrate și în congelator, fără să-și schimbe gustul.

Textura cremoasă și gustul care ne amintește de ananas, vanilie, banană și mango fac acest fruct unic. De asemenea, paw paw reprezintă o sursă importantă de vitamina A şi C, precum și elemente minerale, în special calciu, fier, magneziu și mangan şi aminoacizi, depăşind cu mult valorile găsite în mere şi piersici. Fructul de paw-paw poate fi consumat fie în stare proaspătă fie prin integrare în diverse prăjituri care au în compoziție diverse creme, precum: tartele, plăcintele, parfeurile, înghețate sau sorbeturi.

Curmalul chinezesc bogat în vitamina C

Este o specie pomicolă originară din Asia Centrală unde se cultivă din cele mai vechi timpuri şi de unde s-a extins în Asia Mică, Europa şi America. În ţara noastră, acest pom fructifer se găsește de câteva sute de ani în localitățile Ostrov şi Jurilovca și este numit de localnici ”măslin de Dobrogea”.

”Curmalul chinezesc este deosebit de bogat în zaharuri, poate depăși 25-28% conținut de zaharuri în fruct, fiind extrem de bogat în vitamina C. Analizele pe care le-am facut pe câteva selecții ale noastre ne-au condus la valori care depășesc 1.000 miligrame de vitamina C pe 100 grame de produs proaspăt, adică dacă am mânca 100 grame de curmale chinezești într-o zi ne-am asigura necesarul de vitamina C, pentru 10 zile. Acest fruct are un conținut ridicat de aminoacizi esențiali, de săruri minerale și microelemente. Maturarea fructelor are loc în luna octombrie. După recoltare fructele se consumă ca atare, se deshidratează sau se pot prelucra sub formă de compoturi, dulceţuri, fructe zaharisite, jeleuri și multe alte preparate inspirate din bucătăria chinezească”, a declarat pentru Super-Hrana.ro profesorul Florin Stănică, prorector al USAMV București.

Toate fructele se produc fără ados de substanțe chimice

Toate specile pomicole exotice prezentate se găsesc cultivate în câmpurile experimentale aparținând Facultății de Horticultură, din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București.

Atât kiwi, banana nordului cât și curmalul chinezesc nu necesită nici un tratament fito-sanitar, întrucât aceste specii pomicole nu prezintă boli și dăunători, fiind culturi care se pretează foarte bine a fi exploatate în cultură ecologică.

Momentan fructele pot fi cumpărate doar în perioadele în care se coc, de la poarta USAMV București. Poate că dorința consumatorilor de a găsi pe piață aceste fructe îi va determina pe pomicultorii români să investească și în aceste specii exotice perfect adaptate la clima autohtonă și care nu au nevoie de nici un fel de tratament fito-sanitar.

Cercetările au început cu aclimatizarea fructelor de kiwi

Procesul de aclimatizare a super-fructelor exotice a început cu kiwi, treptat, treptat, potofoliul de specii pomicole exotice s-a îmbogățit și cu ceilalți pomi fructiferi extrem de apreciați în țările de origine.

”Am început cu cercetările privind posibilitățile de aclimatizare a plantelor de kiwi în 1993. Fiind prezent în Italia, prin intermediul unei burse, am studiat cerințele acestei plante și mi-am dat seama că ea poate fi cultivată cu succes și în România. În primăvara anului 1993 am înființat, în cadrul fostului IAS Ostrov, 2 hectare de kiwi, plantație comercială. În cadrul unei colaborări cu societatea Vitroplant din Cesena, am adus la facultatea de Horticultură din București, câteva mii de hibrizi de kiwi, alături de câteva soiuri, practic plante din trei specii de kiwi: Actinidia deliciosa, cea care face fructele pe care le cumpărăm cu toți din comerț, Actinidia chinensis, recent introdusă, este o specie care face fructele cu pulpa galbenă și Actindia arguta sau baby kiwi, care se remarcă prin rezistența mare la ger și care poate fi cultivată în majoritatea zonelor pomicole din România”, a declarat pentru Super-Hrana.ro, profesorul Florin Stănică, prorector al USAMV București și cel care s-a implicat direct în procesul de aclimatizare a specilor pomicole exotice la noi în țară.