Brânza contrafăcută a ajuns și în pizza! De pe raftul magazinul direct în farfuria ta, brânzeturile false sunt vândute ca și când ar fi autentice
Pizza comandată acasă, din restaurant sau fast-food-uri poate ascunde în multe cazuri anumite ingrediente capabile să ne pună sănătatea în pericol. Gândit ca un aliment simplu, cu ingredient asociate corespunzător, delicioasa pizza conține în multe cazuri brânzeturi contrafăcute, adevărate bombe alimentare cu un conținut însemnat de aditivi dubioși.
Pizza este un preparat italienesc, apărut în urmă cu sute de ani, din nevoia de a păcăli foamea, în timpul unei zile aglomerate cu ceva preparat rapid și simplu. O pizza autentică are în compoziție carne, mozzarella, roșii și ceva verdeață, de obicei rucola sau busuoic. Cu trecerea anilor, rețetele s-au diversificat, dar baza rețetei a rămas în mare aceeași.
Grăsimi vegetale în preparate de origine animal
În orice rețetă de pizza vom regăsi brânză și uneori cașcaval. Și aici încep să apară problemele. Ochiul dracului îi tentează pe proprietarii de pizzerii, fie că vorbim de restaurant sau unități care livrează la domiciliu, iar sub presiunea furnizorilor cedează.
Așa se ajunge ca în pizza să avem în unele cazuri brânzeturi contrafăcute, mult mai ieftine, apropiate ca gust, veritabile pericole pentru sănătate.
”Eu nu cred că există cineva care să vândă pizza pentru acasă și care să folosească mozarella adevărată. Poate că sunt excepții dar dacă acestea există, sunt puține. Consumatorii sunt înșelați sistematic iar industria românească de prelucrare a laptelui suferă și din această cauză. Mozarella cu înlocuitori are două mari avantaje: prețul și faptul că nu se întărește rapid, așa că pizza rămâne aspectuoasă mai multă vreme. Consumatorii trebuie să fie informați și să ia atitudine”, a declarat pentru Agrointelinta.ro unul dintre cei mai reprezentativi lideri ai industriei laptelui, care a dorit însă să-și păstreze anonimatul.
Brânzeturile contrafăcute au ajuns și în preparatele din restaurante, cum ar fi pizza
O rețea de hypermarketuri urmează să ia atitudine
Hypermarketurile devin astfel exponenții unei fraude, aceea a brânzeturilor contrafăcute, pe eticheta cărora producătorii scriu fără nici o jena mozzarella sau cașcaval, deși ei vând o brânză topită sau margarină inferioară cu conținut de grăsimi vegetale și E-uri.
În joaca de-a laboratorul de chimie alimentară, hypermarketurile au devin intermediari, întrucât produsele false sunt așazate pe rafturi lângă cele autentice. Prețul îi îndeamnă pe cumpărători să pice în această plasă. Etichetele cu ingredient sunt și ele „ticluite”, întrucât conținutul de grăsimi vegetale este menționat foarte mic, abia descifrabil.
Așa că o rețea autohtonă de hypermarketuri a decis să pună piciorul în prag. „Produs analog pe baza de lapte și grăsimi vegetale” ar trebui să fie menționat corespunzător pe ambalaj. Sunt semnale că cel puțin un hypermarket va începe în curând să impună producătorilor să scrie pe etichetă și chiar să delimiteze categoria de produse, făcând un raft special pentru acestea.
Restaurantele, sub presiunea furnizorilor
Problema există și în cazul unităților de alimentație publică care folosesc aceste brânzeturi care conțin doar parțial lapte iar consumatorul nu este informat. Situația este endemică în cazul serviciilor de livrare la domiciliu sau la birou, mai ales ale celor care vând pizza și chiar a restaurantelor. În ambele cazuri, meniul nu specifică autenticitatea ingredientelor.
”Sunt patronul unei pizzeria din București. Am trăit câiva ani în Italia și în Grecia, iar acolo toate ingredientele respectau rețetele tradiționale. Când am deschis pizzeria acasă nu mi-a venit să cred că furnizorii puneau presiune să cumpăr niște falsuri, argumentul lor fiind că erau mai ieftine. Am aflat că mulți patroni practică obiceiul acesta. Un italian de exemplu își dă seama imediat că pizza nu conține mozzarella adevărată. Gustul poate fi apropiat, dar textura o dă de gol imediat. Dacă în restaurant, pizza vine fierbinte, iar mozzarella se întinde pe unii îi mai poți păcăli, dar la livrare când apucă să se mai răcească se simte imediat textura. În restaurant, clienții sceptici ar trebui să discute cu bucătarul și chiar să verifice ambalajul produselor. Aceeași problemă e și la carne. Mulți scriu în meniu prosciutto crudo și de fapt pun o șuncă ieftină sau cine știe de jambon afumat.
Am refuzat mereu asemenea practici, din respect pentru clienți, dar și pentru că eu unul nu aș mânca așa ceva. Chiar dacă e comestibil e o păcăleală. Eu, de exemplu, folosesc doar mozzarella veritabilă, făcută din lapte, sare și cheag. De cașcaval nu știu pentru că nu pun cașcaval pe pizza”, a declarat pentru Super-Hrana.ro, patronul unui restaurant din Capitală, care a dorit să îți păstreze anonimatul.
Periculos pentru sănătate
Deși produsele falsificate sunt comestibile, modul în care sunt procesate grăsimile vegetale, mai ales expunerea la temperature ridicate provoacă apariția unor compuși periculoși pentru sănătate. Mai grav, aditivii utilizați pentru a obține textura, culoarea sau gustul pot fi nocivi în urma unei expuneri îndelungate la aceste temperaturi.
În 2013, în Marea Britanie a izbucnit un scadal național în urma verificărilor mai multor unități de alimentație care foloseau ca ingrediente brânzeturi contrafăcute, iar la începutul acestui an a venit rândul autorităților franceze să dea în vileag aceste practici.
Utilizarea grăsimii vegetale generază economii spre deosebire de folosirea grăsimilor animale, mult mai bogate în elemente hrănitoare. Practic, asistăm la apariția unui nou curent, acela al mâncării low-cost. În afara problemelor medicale care pot apărea în urma unui consum îndelungat, se pune și problema etică, întrucât consumatorii sunt pur și simplu induși în eroare, iar autoritățile din țara noastră nu par să fie interesate de corectarea acestor aspecte.
Comentariile sunt închise.