“Carnea roşie este cancerigenă”, susţine OMS. “Este absolut grotesc”, afirmă ministrul australian al agriculturii

“Consumul de carne procesată poate provoca apariţia unor forme de cancer ale sistemului digestiv” susţine Organizaţia Mondială a Sănătăţii. “Să compari cârnaţii cu ţigările este absolut grotesc”, replică ministrul australian al agriculturii. “Nu putem pune strict în spinarea cărnii roşii şi a preparatelor din carne această problemă” adaugă şi Asociaţia Română a Cărnii prin vocea lui Vladimir Mănăstireanu. Unde e adevărul în această polemică?

Un raport controversat a fost lansat luni în spaţiul public de către OMS – care recunoaşte însă că are “dovezi limitate”

“Consumul de carne procesată poate provoca apariţia unor forme de cancer ale sistemului digestiv, în timp ce consumul de carne roşie este o cauză probabilă a îmbolnăvirilor oncologice” se afirmă într-un raport dat publicităţii luni de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) – informaţie transmisă de Reuters şi citată de Agerpres.

Agenţia internaţională pentru studii oncologice (Internaţional Agency for Research on Cancer — IARC), parte a OMS, plasează astfel carnea procesată, aşa cum este cea folosită în crenvurşti sau în şuncă în grupul 1 de risc, alături de tutun, azbest şi gazele de eşapament rezultate de la motoarele diesel.

Carnea roşie, categorie în care este inclusă carnea de vită, miel/oaie/berbec şi porc, este introdusă în grupa de risc 2, fiind clasificată drept “carcinogen probabil”.

Este de notat că, la finalul raportului, chiar OMS recunoaşte că “o clasificarea a cărnii roşii în grupa 2 de risc oncologic reflectă existenţa unor dovezi limitate că ar putea provoca afecţiuni oncologice”.

Şeful OMS pentru România iese la rampă

Victor Olsavszky, şeful Biroului OMS pentru România, atrage atenţia că regimurile mono alimentare bazate pe carne pot fi dăunătoare. “Sigur, acest lucru îl ştim de mai multă vreme. De data aceasta, Agenţia Internaţională de Studiu asupra Cancerului vine cu o serie de argumente şi evidenţe. Trebuie să facem o distincţie între riscul prezentat de carnea procesată sau carnea roşie şi faptul că ele reprezintă un anumit pericol sau un anumit factor cancerigen. Urmează acum să se determine câtă carne trebuie să mănânci ca să fii la risc. Or acest lucru nu este încă suficient studiat”, a afirmat luni Olsavszky, la Senat.

Reacţiile internaţionale nu au întârziat să apară: “Este absolut grotesc”, afirmă ministrul australian al agriculturii

Barnaby Joyce, ministrul australian al agriculturii, a calificat marţi drept “o farsă” recentul raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În opinia ministrului australian, carnea procesată nu trebuie comparată cu ţigările şi evident acest lucru face că acest raport să fie o farsă, a afirmat el pe postul local ABC. “Să compari cârnaţii cu ţigările este absolut grotesc”, a subliniat Barnaby Joyce. “Dacă scoatem din dieta zilnică tot ceea ce spune OMS că este cancerigen, ne-am întoarce în epoca grotelor”, a continuat ministrul australian.

De remarcat că Australia este al treilea consumator de carne pe cap de locuitor din lume şi al treilea exportator mondial de carne de vacă, potrivit datelor din 2013.

Asociaţia Română a Cărnii are şi ea ceva de spus

Vladimir Mănăstireanu, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii, susţine că “nu putem pune strict în spinarea cărnii roşii şi a preparatelor din carne această problemă, pentru că organismul uman îşi ia proteina cea mai valoroasă în primul rând din carne, din lapte şi abia după aceea din legume şi fructe. Cancerul are cauze multiple printre care şi alimentaţia poate fi o cauză”, a explicat Vladimir Mănăstireanu, fost preşedinte al Autorităţii Sanitar-Veterinare, de profesie medic veterinar.

“Industria de preparate din carne din România, cel puţin în ultimii 10 ani, nu mai foloseşte în exces aditivi şi stabilizatori, ci foloseşte doar ingredientele aprobate de Uniunea Europeană, iar produsele conţin foarte multă carne şi conservanţi naturali. Nu ştiu care este cauza apariţiei acestui studiu, dar dacă ne uităm în istorie mai multe alimente au fost declarate dăunătoare şi potenţial cancerigene, respectiv cartoful, pâinea chiar şi legumele şi fructele, la un moment dat” a mai adăugat Vladimir Mănăstireanu.

O controversă nesusţinută de dovezi clare, ce pare să aibă mai degrabă o miză geopolitică decât una ştiinţifică.

Sigur, lucrurile nu sunt deloc simple. În primul rând, se ridică o întrebare absolut legitimă: de ce un for internaţional de talia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii girează un raport al Agenţiei Internaţionale pentru Studii Oncologice (IARC) care este susţinut de “dovezi limitate”. Însuşi raportul recunoaşte acest fapt şi, mai mult, foloseşte sintagme aproximative de genul “carcinogen probabil”.

În intervenţia sa, şeful OMS pentru România foloseşte aceleaşi formulări vagi şi recunoaşte că “acest lucru nu este încă suficient studiat”.

Pe orice consumator fără studii de specialitate, aceste modalităţi difuze de comunicare îl îndreptăţesc să se îndoiască de conţinutul raportului. Este absolut evident că o concluzie ştiinţifică nu a fost încă trasă şi că, pentru moment, însuşi OMS recunoaşte acest lucru.

Atunci, de ce a fost totuşi lansat acest studiu? E oare o chestiune geopolitică? Nu este exclus să fie aşa, judecând după virulenţa reacţiei ministrului agriculturii din Australia – o ţară care exportă masiv carne de vită şi care poate fi direct afectată de reducerea consumului mondial de carne datorat tocmai unor reticenţe induse consumatorului de către studii de acest tip.

În final, o întrebare ce ţine de etică

Ştim cu toţii că un institut ştiinţific care studiază geofizica pământului nu are voie să dea publicităţii iminenţa unui cutremur, pentru că nu se poate încă baza pe dovezi ştiinţifice clare. Riscul de a induce inutil panică în rândul populaţie este mare, iar probabilitatea unui cutremur nu este, prin urmare, o informaţie care poate fi comunicată public.

De ce oare, un for internaţional de ţinuta OMS nu se poate ghida după aceleaşi reguli de etică a comunicării?