Înghețata din comerț este unul dintre produsele alimentare cu cei mai mulți aditivi. Un studiu recent oferă informații alarmante

Înghețata din comerț a ajuns să fie unul dintre produsele alimentate cu cei mai mulți aditivi, un sortiment care nu mai respectă aproape deloc rețeta care i-a dat numele. Un studiu realizat de Asociația pentru Protecția consumatorilor din România indică faptul că înghețata a ajuns să fie un ameste de uleiuri vegetale exotice, zer praf, amidon, zahăr adăugat și chimicale din belșug.

Rezultatele unui studiu recent realizat de către Asociația pentru Protecția consumatorilor din România (APC România) arată că ceea ce cumpărăm cu numele de înghețată a devenit nimic altceva decât un amestec de uleiuri vegetale, exotice, care nu au nici o legătură cu laptele care ar trebui să fie ingredientul de bază al rețetei de înghețată.

„Înghețata industrială a ajuns să fie un amestec de uleiuri vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau nu, zer praf, amidon, zahăr adăugat și chimicale din belșug. Acest produs, dezechilibrat din punct de vedere nutrițional prin conținutul ridicat de acizi grași saturați și zahăr adăugat, nu trebuie consumat de către copii și persoane cu afecțiuni cardiovasculare, diabet și boli metabolice. Totodată, trebuie consumat ocazional de către adulți, în cantități mici, de 40 – 60 de grame” a precizat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.

Au fost testate 55 de sortimente de înghețată

În vederea efectuării acestui studiu APC România a achiziționat, analizat și testat 55 de sortimente de înghețată, cu ingrediente și arome diferite. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți din cadrul APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Valorile anumitor ingrediente, cu mult peste limita normală

Doar în urma analizării etichetei celor 55 de sortimente de înghețată s-a constatat faptul că, înghețatele analizate prezintă valori mari în ceea ce privește:
– grăsimile, la unele produse, ajung până la 26 grame din 100 grame produs;

– acizii grași saturați, la unele produse, ajung până la 19 grame din 100 grame produs. American Heart Association recomandă numai 16 grame de acizi grași saturați pe zi și numai 11-13 grame pe zi la persoanele cu colesterol ridicat; după cum se observă se depășește nivelul recomandat numai dacă într-o singură zi se consumă doar înghețată;

– carbohidrații ating la unele produse nivelul de 48 grame din 100 grame produs, în timp ce zahărul adăugat atinge nivelul de 33 grame din 100 grame produs, respectiv de trei ori mai mult decât conține 100 ml de băutură răcoritoare pe bază de cola.

Înghețata industrală făcută cu grăsimi vegetale, exotice

Legislația în vigoare precizează faptul că pe etichetă ingredientele se menționează, în ordine descrescătoare din punctul de vedere al cantității regăsite în alimentul respectiv. Conform studiului efectuat de Asociația pentru Protecția Consumatorului, la 67% dintre sortimentele de înghețată analizate, primul ingredient este reprezentat de către laptele fără grăsimi, iar la 13% dintre acestea se precizează cantitatea de lapte fără grăsimi (degresat) din produsul respectiv.

Diferența până la sută la sută în ceea ce privește primul ingredient, la celelalte sortimente de înghețată, este reprezentată în proporție de 22% de către apă, iar restul de 11% îl reprezintă zahărul și siropul de glucoză-fructoză.

La 60% dintre sortimentele de înghețată analizate, al doilea ingredient este zahărul, în proporție de 13% conțin apă, iar diferența de 27% este reprezentată de către lapte degresat, uleiuri vegetale și sirop de glucoză.

La 25% dintre sortimentele de înghețată analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către uleiul de cocos, zahăr în proporție de 24%, lapte degresat, apă și produse din zer în proporție de 51%.

În privința altor ingrediente identificate în compoziția sortimentelor de înghețată analizate s-au constatat următoarele: la 69% dintre înghețatele analizate s-au folosit arome, fără însă a se preciza tipul aromei sau măcar dacă acestea sunt naturale sau artificiale; la 67% dintre înghețate s-a folosit zerul praf; la 67% dintre înghețate s-a folosit uleiul de cocos; la 16% dintre înghețate s-a folosit uleiul de palmier; la 16% dintre înghețate nu se precizează tipul de amidon folosit.

La realizarea unor sortimente de înghețată s-a mai folosit și amidon din orez, din porumb, făină de grâu și fibre de bambus. În compoziția fiecărui tip de înghețată industrială se regăsesc în medie 24 de ingrediente, comparativ cu înghețata tradițională unde se folosesc în medie 6 ingrediente.

Cei care s-au ocupat de realizarea acestui studiu au concluzionat faptul că, în majoritatea înghețatelor analizate predomină grăsimile hidrogenate de origine vegetală, exotice.

23 de aditivi alimentari diferiți

În cele 55 de sortimente de înghețată s-au identificat 23 de aditivi alimentari, dupa cum urmează: E141 – complecși de cupru ai clorofilelor și clorofilinelor, E150 a – caramel simplu, E150 d – caramel cu sulfit de amoniu, E160 c – extract de paprika, E162 – betanină, E171 – dioxid de titan, E202 – sorbat de potasiu, E296 – acid malic, E322 – lecitina din soia/ floarea soarelui, E 330 – acid citric, E401 – alginat de sodiu, E407 – caragenan, E410 – gumă de carruba, E412 – gumă de guar, E414 – gumă arabică, E417 – gumă tara, E440 – pectină, E442 – fosfatide de amoniu, E460 – gumă de celuloză, E468 – carboximetilceluloză, E471 – mono și digliceride ale acizilor grași, E476 – poliricinoleat de poliglicerină, E477 – esteri ai acizilor grași cu propilenglicol.

“Îngheţata este un desert lactat congelat, obţinut printr-un procedeu special de congelare, în compoziţia căruia intră lapte şi produse lactate, materii prime de îndulcire, fructe sau sucuri de fructe, substanţe stabilizatoare, emulgatori, substanţe de aromă, coloranţi naturali şi sintetici. Îngheţata din comerţ constituie unul din produsele alimentare cu cei mai mulţi aditivi încorporaţi. Pentru a evita efectul cumulativ al aditivilor ingeraţi zilnic şi prin consumul de alte alimente, este indicat limitarea consumului sau identificarea şi cumpărarea unor sortimente de îngheţată obţinute doar din ingrediente naturale, fără aditivi”, recomandă dr.ing. Adriana Dabija, expert tehnic în domeniul Ingineria Produselor Alimentare.

Dintre aditivii alimentari identificați în sortimentele de înghețată analizate, următorii aditivi sunt suspecți de apariția unor probleme de sănătate, astfel:

E 150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial. Poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.

E 150d – caramel sulfit de amoniu. Poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantităţi mari.

E 171 – dioxid de titan, colorant artificial. Din studiile efectuate pe animale, s-a observat faptul că E 171 ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar și la nivelul ficatului. De asemenea, s-au observat modificări și la nivelul splinei și rinichilor, dar și sistemul imunitar a suferit modificări (negative) în urma administrării de E 171. Dioxidul de titan sau E 171 a fost clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni. În Germania, acest aditiv alimentar a fost interzis.

E 202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.

E 296 – acid malic, potențiator de aromă.Concentrațiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece copiilor mici le lipsește capacitatea de a metaboliza cantități mari de acid malic.

E 322 – lecitine, emulgatori. În general, este sigur. Totuși, unele studii arată că poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la apariția aterosclerozei și a infarctului.

E 330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.

E 407 – caragenan, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că poate avea un efect toxic, putând provoca ulcer și cancer. Este interzis în UE în laptele praf de început pentru copii, ca o măsură de precauție.

E 410 – gumă de carruba, agent de îngroșare.Poate provoca scăderea eficienței anumitor substanțe (enzime) care ajută digestia.

E 414 – gumă de acacia (arabică), emulgator. Poate provoca alergii și se comportă ca o substanță de balast. Nu se recomandă consumul frecvent.

E 440 – pectină, agent de îngroșare. Poate fermenta în intestinul gros, provocând flatulenţă.

E 460 – gumă de celuloză, emulgator. Celuloza este insolubilă, dar poate fi fermentată în intestinul gros. Concentraţiile mari pot cauza probleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipaţia şi diareea.

Consumată haotic înghețata deteriorează smalțul dentar

Nerespectarea sugestiilor de consum poate duce la deteriorarea smalțului dentar și la apariția cariilor dentare. În situația în care înghețata se consumă cu înghițituri mari, există riscul inflamării amigdalelor.

Înghețata se consumă cu lingurița, în porții mici, care trebuie ținute în gură până se topesc, numai în felul acesta putem savura aroma unei înghețate. Dacă se servește foarte rece, există riscul instalării vasoconstricției, adică are loc o micșorare a diametrului vaselor sangvine și, implicit, reducerea afluxului de sânge către organele corpului, fapt ce poate provoca dureri de cap, amețeli și tulburări de vedere.
Înghețata nu se servește pe stradă, deoarece există riscul contaminării produsului cu particule de praf toxic.

În concluzie, înghețata industrială fiind un produs cu indice glicemic ridicat nu trebuie consumată de către persoanele obeze, supraponderale, cu intoleranțe alimentare, diabet și boli cardiovasculare.

Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: Hrana sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră. Prin aceasta campanie, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România își dorește să informeze consumatorii despre importanța unui stil de viață bazat pe alimente sănătoase, precum și despre importanța etichetei aflate pe produsele din magazine.