Insectele sunt mai hrănitoare decât carnea de pui sau vită dar cine are stomac să mănânce așa ceva?!
Un studiu realizat de cercetătorii britanici, din cadrul Universității Oxford, confirmă faptul că insectele sunt mai hrănitoare decât carnea de pui sau de vită, dar cine are stomacul care ar putea să digere așa ceva?! Totuși, în țările asiatice, africane sau din America de Sud, carcalacii sunt considerați delicatese.
De ani buni, multe voci susțin că natura ne poate oferi tot ce avem nevoie fără să fim nevoiți să sacrificăm animale pentru a asigura organismului nutrienții necesari unei bune funcționări. În afară de plante, nu puțini sunt cei care promovează ca alimente sănătoase… insectele!
Peste 1400 de specii de insecte sunt consumate la nivel mondial de către oameni, printre care gândaci, furnici, albine, lăcuste sau greieri. Iar cei ce consideră insectele ca fiind o sursă de hrană nu sunt deloc puţini.
Aproximativ 80% din populaţia planetei practică entomofagia (consumul de insecte n.r). Consumul de insecte este cel mai popular în zonele tropicale, unde acestea au dimensiuni mari şi sunt uşor de capturat.
Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, FAO, estimează că în 36 de ţări africane se consumă cel puţin 527 de specii de insecte, de asemenea, insectele sunt consumate în 29 de ţări asiatice şi 23 de ţări americane. În Thailanda, aproximativ 200 de specii de insecte sunt considerate comestibile, în timp ce în Mexic, numărul speciilor consumate se ridică la 500.
Mergând pe firul acestor cifre, un grup de cercetători de la Universitatea din Oxford a reușit să demonstreze faptul că insectele sunt mult mai hrănitoare decât carnea care se consumă în mod obișnuit. Pentru a ajunge la această concluzie oamenii de știință au comparat aporturile nutritive ale insectelor cu cele al tipurilor de carne pe care le consumăm în mod uzual: pui, porc și vită.
Au fost utilizate metodele Ofcom și NVS
Pentru a determina cât de adevărată este ipoteza această, cercetătorii britanici au utilizat două tehnici diferite: Ofcom și Nutriment Value Score (NVS). Prima metodă folosește eșantioane de 100 grame și analizează nivelul de energie, sodiu, grăsimi saturate și zaharuri. În funcție de acest nivel, eșantioanelor li se acordă un punctaj pe o scară de la 1 la 100. Cu cât valoarea este mai apropiată de 100, cu atât eșantionul analizat este mai nutritiv. Cealaltă metodă folosită, funcționează pe același principiu, doar că analizează, în principal cantitatea de proteine, energie, și nivelurile de grăsimi, precum și nivelurile de vitamine și calciu.
Nici o insectă nu este mai puțin sănătoasă decât carnea
În cadrul studiului au fost analizate comparativ eșantioane de lăcuste, albine, viermii de mătase, omizi, carne de pui, vită și porc. După ce eșantioanele au fost analizate prin utilizarea primei metode, se pare că insectele și carne au același conținut de sodiu, grăsimi saturate și zaharuri. Atunci când a fost aplicată a doua metodă de testare, rezultatele au arătat faptul că insectele sunt net superioare cărnii de pui de găină, porc sau vită în ceea ce privește conținutul de proteină, nivelul de grăsimi, precum și nivelul de vitamine și calciu.
”Compoziția nutrițională a arătat o mare diversitate între specii. Conform modelului Ofcom, nici o insectă nu a fost mai bună pentru sănătate decât produsele pe bază de carne. În schimb, prin folosirea metodei NVS s-a constatat că lăcustele(menționate drept aliment și în anumite texte biblice, n.r.), gărgărițele roșii de palmier și gândacii morari sunt mai sănătoși decât carnea de vită și pui. Nici o insectă nu este, din punct de vedere statistic, mai puțin sănătoasă decât carnea”, au declarat pentru site-ul Medical Daily, cercetătorii britanici, care s-au ocupat de acest studiu.
Insectele, soluția ideală în caz de subnutriție
Studiul a demonstrat faptul că, unele insecte sunt atât de hrănitoare încât, acestea ar putea deveni o soluție ideală, mult mai bună decât carnea, în cazuri de subnutriție. Așa cum mulți dintre noi iubim să mâncăm carne de pui, vită sau porc, la fel de conștienți suntem că îngrijirea și creșterea acestor animale este una costisitoare, atât din punct de vedere financiar, cât și în ceea ce privește impactul pe care dejecțiile de animale le au asupra mediului.
De asemenea, dacă pentru a crește animale ai nevoie de spații largi special amenajate, pentru a crește insecte nu ai nevoie de cine știe ce amenajări speciale. Dacă o vacă ajunge la maturitatea de sacrificare în câțiva ani, insectele au nevoie de câteva zile pentru a fi numai bune de ”mâncat”.
Cu toate acestea, pentru un european,consumul de carcalaci este considerat un gest extravagant, practicat mai mult ca un act de brevură, atunci când este vizitată o țară exotică, unde există cultura consumului de insecte.
Consumul de insecte este determinat de moștenirea culturală
Profesorul Arnold van Huis, consultant al FAO şi unul dintre cei mai importanţi susţinători ai consumului de insecte, spune că problema este doar la nivel cultural.
”Majoritatea oamenilor deja consumă insecte. Doar noi, occidentalii, nu o facem. Avem o problemă din punct de vedere psihologic în ceea ce priveşte consumul de insecte. Nu înţeleg de ce, atâta timp cât nu avem nici o problemă atunci când mâncăm creveţi, care sunt cât se poate de asemănători, de ce ne este silă de insecte”, susține profesorul Arnold van Huis.
Faptul că insectele sunt un super-aliment a fost demonstrat, dar totuși, câți dintre noi ar fi dispuși să includă în planul lor alimentar gândaci, lăcuste și alți carcalaci pe post de mâncare cotidiană?
