Misterul merelor cu ceară pe coajă descifrat! Periculoase pentru sănătate sau inofensive?
Mere cerate au stârnit în rândul consumatorilor panică, revoltă și chiar reproșuri la adresa comercianților români în ultimii ani. Sunt considerate toxice, iar acest stigmat s-a propagat rapid în rândul populației care testează merele, răzuindu-le coaja cu lama cuțitului pentru a vedea dacă sunt cerate. Astfel, ne pun aceste mere sănătatea în pericol sau sunt inofensive?
Mai mulți consumatori au postat, în ultimii ani, filmulețe sau poze pe rețelele de socializare în care demonstrează că unele mere din comerț au un strat de ceară aplicat uniform pe coajă. Ceara se desprinde atunci când merele sunt răzuite ușor cu lama unui cuțit. De obicei, filmulețele sau pozele sunt însoțite de reproșuri la adresa comercianților, acuzați că vând fructe injectate su aditivate cu conservanți periculoși pentru sănătate.
Ceara previne deshidratarea fructului
„Mărul, în starea sa naturală are deja coaja cerată. Este ca o rășină pe care o produce în mod natural. Producătorii care exportă, trec merele printr-un flux de ioni și de apă amestecată cu ceară. Procesul are rolul de a îngreuna deshidratarea fructului, care astfel are o perioadă mai lungă de valabilitate la raft”, a explicat pentru Super-Hrana.ro Aurel Tănase,Președintele OIPA legume, fructe din România.
Astfel, fluxul de ioni negativi are rolul de a distruge bacteriile de pe fruct, ceara acoperind uniform coaja pentru o dublă protecție. Astfel se evită contaminarea și alterarea fructului. Cu toate aceste explicații tehnice, rămâne o întrebare justificată, este această ceară sănătoasă?
Se folosește ceară alimentară
„E vorba de o ceară alimentară, care nu e toxică. Mărul trebuie oricum spălat bine, însă acest lucru nu are legătură neapărat cu ceara. După cum am spus, mărul are deja coaja cerată, deci procesul acesta nu face decât să suplimenteze acea cantitate deja existentă”, a mai spus Aurel Tănase.
Procedeul datează încă din 1920, dar în ultima perioadă, pentru că merele sunt oricum transportate în condiții de temperatură controlată, ceruirea a devenit mai mult un procedeu de marketing. Merele sunt mai strălucitoare, lăsând impresia unui fruct mai arătos.
Rațiuni de marketing
Un producător din SUA susține că imediat după culegere, merele sunt spălate foarte bine pentru a îndepărta praful sau alte reziduuri chimice din atmosferă. Acest proces ar îndepărta aproape jumătate din ceara produsăîn mod natural de fruct și dispusă pe coajă. Tocmai de aceea, procesatorul suplimentează cu o cantitate de ceară care previne alterarea rapidă.
E greu de crezut că un producător va recunoaște vreodată că folosește ceruirea cojii, aplicată și în cazul unor legume și a altor fructe din rațiuni de merketing. Însă cel mai important aspect rămâne tipul de ceară folosit. Oamenii consumă de sute, poate mii de ani, ceara de albine, care este naturală și nu provoacă probleme organismului, însă la un moment dat, producătorii au utilizat și ceară pe bază de petrol sau parafină.
În trecut se folosea ceară cu potențial toxic
Dacă parafina nu este neapărat toxică, petrolul cu siguranță nu comestibil.
Din fericire, autoritățile s-au implicat în reglementarea acestei probleme, la nivel mondial iar ceara aplicată pe fructe sau legume în prezent este naturală și comestibilă.
Merele românești nu sunt stropite cu ceară
„Din fericire, producătorii români nu utilizează astfel de procedee. Noi desfacem pe piața internă, iar în prezent autoritățile încurajează comercianții să vândă mai multe fructe autohtone. Așa că cea mai simplă metodă pentru consumatori este să se orienteze spre merele românești”, a recomandat Aurel Tănase.
