VIDEO: Care vin este mai bun: cel “de ţară” sau cel din comerţ?

Poate că de multe ori te-ai întrebat dacă vinul pe care îl face bunicul sau tatăl tău la ţară este mai bun şi mai sănătos decât vinul îmbuteliat ce se găseşte pe rafturile magazinelor. Dacă până acum credeai că vinul ”de ţară” este mai sănătos decât cel din comerţ, Gabriel Roceanu, director general la crama Oprişor, îţi oferă câteva argumente care te vor convinge că este mai bine să consumi vin îmbuteliat şi etichetat.

Vinul ”de ţară”, moştenire a epocii comuniste

În perioada comunistă tot vinul bun ce se producea în ţară era trimis la export, iar în magazine nu se găseau decât vinuri spumoase. Singura sursă de vin rămânea ”cel de casă” făcut de vreo rudă care avea un petec de viţă de vie la ţară.

”Povestea diferenţei dintre aşa zisul vin de ţară şi cel din comerţ este foarte lungă şi aprig discutată, nu numai în rândul consumatorilor, pentru că este o moştenire, având în vedere că încă trăim la intersecţia dintre epoci. În perioada comunistă existau multe restricţii şi ceea ce se găsea pe piaţa românească în materie de vin era destul de slab calitativ, fiindcă, în principiu, vinul bun ajungea la export. În acea perioadă vinul de ţară reprezenta singura alternativă. În anii ’80, din categoria vinurilor îmbuteliate, găseam în magazine numai vinuri spumoase, adică vinuri impregnate cu dioxid de carbon”, a declarat pentru Super-Hrana Gabriel Roceanu, director general la Crama Oprişor.

Vinul de ţară nu are sulfiţi?

Fiind produs în regim gospodăresc, cel mai adesea se crede despre vinul de ţară că nu are sulfiţi. Trebuie să ştii că şi producătorii locali de vin au devenit „mai sofisticaţi” şi adaugă sulfiţi în vin, uneori în doze chiar mai mari decât cele recomandate.

”În ultima perioadă de timp chiar şi producătorii privaţi, adică familiile care produc vin, adaugă dioxid de sulf, pentru faptul că şi-au dat seama că este o soluţie de protecţie şi de conservare a vinului. Vorbim despre un produs natural – sulful în sine este un produs aprobat de către legislaţia producţie alimentare ecologice – deci până la urmă vinul cu sulfiţi este un produs natural”, a explicat Gabriel Roceanu.

Vinul ”de ţară” versus vinul din comerţ

Vinul care ajunge pe rafturile magazinelor este verificat şi controlat de autorităţile în domeniu, în timp ce vinul de ţară nu este controlat şi nu se supune niciunei legislaţii.

”Vinul din comerţ – vinul care este îmbuteliat şi poartă etichetă – este produs de către vinarii care urmăresc anumite legi şi reguli foarte bine structurate de către entităţi cu expertiză în domeniu, de la Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului până la legile organice şi regulamentele din ţară. În al doilea rând, procedeele pe care cultivatorii şi producătorii de vinuri din comerţ le urmăresc sunt controlabile şi verificabile. Făcând paralela cu vinul de ţară, acolo fiecare familie abordează ce procedeu vrea, fără a da socoteală nimănui şi uneori ”după ureche” spunem noi. Un mic sfat pentru consumatori, orice sticlă de vin etichetată are pe spate, cu caractere mai mici, un număr – un indice RIV – asta înseamnă că acel producător este înregistrat în Registrul Industriilor Vitivinicole”, ne-a spus Gabriel Roceanu.

Vinurile obţinute din viţe hibride nu se comercializează

Vinul de ţară este încă în mare parte obţinut din soiuri hibride, adică soiuri care nu fac parte din specia de viţă de vie Vitis Vinifera – cea care cuprinde toate soiurile nobile: Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir etc. Pentru acest tip de vinuri este interzisă comercializarea.

”Viţele hibride sunt un rezultat al unui fenomen care s-a petrecut în Europa în jurul anului 1863, atunci când soiurile nobile au fost distruse de filoxera – acea insectă mică care atacă rădăcinile. Viţele de vie hibride sunt crescute pe rădăcină proprie şi produc nişte struguri de o calitate mult inferioară strugurilor produşi din viţele nobile. În plus, vinul din soiurile hibride conţin o concentraţie mare de alcool metilic. Vinurile din soiurile hibride sunt interzise la comercializare, fiind aprobate doar pentru „autoconsum”, în cantităţi limitate, acasă. Bineînţeles că aceste vinuri nu provoacă rău imediat, dar riscul pentru sănătate, dacă noi consumăm vinuri din soiuri hibride, făcute în condiţii necontrolate şi cu o igienă îndoielnică, sunt mari, faţă de consumul vinului din comerţul autorizat, controlat, verificat, câteodată cu multă performanţă în spate”, a explicat reprezentantul Cramei Oprişor.

”La Crama Oprişor, în fiecare an producem vinuri din recoltele noi şi ne străduim ca, înainte de a fi îmbuteliate, să le testăm împreună cu degustători cu o mare expertiză în domeniu”, a declarat pentru Super-Hrana Gabriel Roceanu, director general la crama Oprişor.