Brânza de burduf cu busuioc sau chimen, rețete autentice inventate de Anca Radu din Sibiu. Vezi unde se găsesc sortimentele

Anca Radu este o sibiancă de 40 de ani, din localitatea Șura Mare, care continuă afacerea cu brânzeturi moștenită de la părinții ei. Doar că femeia a dus tradiția mai departe și a diversificat sortimentele vândute în Piața Țărănească Transilvania din Sibiu cu două tipuri de brânză de burduf a căror rețetă a fost brevetată chiar de ea: brânza de burduf cu busuioc și cu chimen.

Piața Țărănească Transilvania din Sibiu a fost înființată în urmă cu trei ani. Locul a devenit un adevărat punct de reper pentru amatorii de specialități sibiene sau transilvănene. Unul dintre „personajele-cheie” ale pieței este Anca Radu, o sibiancă de 40 de ani care continuă vechea afacere a familiei sale, comerțul cu brânzeturi.

În urmă cu doi ani, sibianca a îmbogățit portofoliuld e produse cu două sortimente brevetate de ea, brânza de burduf cu busuioc și brânza de burduf cu chimen. Atât de bune sunt ambele specialități, încât Anca Radu epuizează întreaga cantitate adusă la piață în timp record.

“Brânza cu busuioc și cea cu chimen, le fac de vreo doi ani. M-am gândit să fac ceva mai altceva, mai deosebit pentru clienţi. E foarte bună, se vinde bine, clienţilor mei le place. Altfel, mai facem telemea, caş, burduf sau urdă”, a povestit pentru Super-Hrana.ro Anca Radu.

Brânza se încheagă cu rânza mielului de primăvară

O regulă urmată cu sfințenie în regiune spune că brânza de Sibiu nu se încheagă niciodată cu cheag produs din chimicale. Cei care păstrează tradiţiile respectă cu strictețe acest aspect şi se pregătesc din vreme, încă din primăvară, pentru a avea cheag tot anul. Aşa că taie câţiva miei care nu au mâncat altceva decât lapte şi din stomac sau „rânză”, cum îi spun localnicii, se face cheag.

„Cheagul nostru e natural, de la miel. E rânza de la mielul care nu a mâncat iarbă, e miel de lapte. Din rânză facem cheagul primăvara. Noi facem mai multe cheaguri, să ne ajungă tot anul”, a explicat pentru cititorii Super-Hrana.ro Anca Radu.

Brânză bună, din păşuni bogate

Femeia spune că tradiţia brânzei telemea de Sibiu este rezultatul reţetelor bune, dar şi a păşunilor, care sunt mai bogate în nutrienți decât în alte zone ale țării şi astfel oile fac lapte mai gras. Anca Radu ne-a dezvăluit şi o parte din secretele rețetelor folosite în familia sa.

„Imediat după ce mulgem, strecurăm laptele, îi dăm cheag. Lăsăm să se închege 40 – 45 de minute. Apoi, ne apucăm şi facem telemeaua în grindă. O tăiem de 4 ori, depinde cum se scurge zerul. Laptele trebuie să fie puţin mai rece ca să iasă telemeaua mai grasă. La caş, de exemplu, laptele trebuie să fie mai cald. Caşul e mai simplu de făcut. La telemea lucrezi mai mult”, ne-a explicat spune femeia.

A preluat o afacere veche de peste 100 de ani

Familia Ancăi Radu se ocupă de producerea brânzeturilor și comercializarea lor de peste un secol. Ea a preluat afacerea de la tatăl și mama sa, care la rândul lor au moștenit tainele de la părinții acestora.

Când Anca s-a căsătorit a avut o discuţie cu cel ce îi devenise soţ. “Părinţii mei au crescut cu animale şi noi am continuat. M-am căsătorit şi ne-am gândit – eu şi soţul – ce să facem. Şi am decis să continuăm afacerea părinţilor. Reţetele de telemea, de caş, de fapt toate reţetele le-am moştenit şi le-am îmbunătăţit. Reţetele astea pe care le face u acum sunt destul de bune şi nu sunt dificile. Pun frunzele uscate de busuioc natural sau chimen direct în brânză. Facem caş, lăsăm două săptămâni la dospit, punem chimen sau busuioc, frământăm şi iese brânza de burduf cu chimen sau cu busuioc. Oamenilor le place brânza noastră. Avem clienţi care vin doar la noi sâmbătă de sâmbătă. Ei sunt bucuroşi că ne găsesc, noi suntem bucuroşi că avem unde să vindem marfa. Suntem mulţumiţi de Piaţa asta ţărănească”, a spus Anca Radu pentru Super-Hrana.ro

Femeia a mărturisit că îi e dragă munca la stână, îi e drag să facă brânza telemea, să vadă oamenii mulţumiţi, şi, în fond, nici nu crede că ar şti sau că ar vrea să facă altceva.