Ce conțin cu adevărat conservele de carne? După ce vei afla, vei citi mai atent eticheta atunci când alegi un astfel de produs

Conservele de carne sunt în continuare preferate de mulți români care nu au timp să gătească, își doresc o mâncare rapidă și, în același timp, hrănitoare. Dacă prima dorință este îndeplinită – aceea de masă rapidă, conservele nu au nimic în comun cu mâncarea hrănitoare, arată un studiu publica de Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România).

În luna octombrie anul trecut, APC România a achiziționat 60 de sortimente de conserve din marile centre comerciale, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.

Rezultatele constate în urma studului sunt ce puțin îngrijorătoare. 25% dintre conservele din carne analizate conțin carne separată mecanic, adică țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi, țesut conjunctiv și sunt aditivate cu caragenan, carmin, monoglutamat de sodiu și nitrit de sodiu.

Conserve la care nu se prezicează conținutul de carne

Conform studiului efectuat 77% dintre produsele analizate cantitatea de carne, inclusiv cea separată mecanic, variază între 23% și 65%, în timp ce la 12% dintre produsele analizate cantitatea de carne variază între 71% și 94%, iar la 3% dintre conservele analizate nu se specifică conținutul de carne. De asemenea, 25% dintre conservele analizate s-a folosit carne separată mecanic. Începând cu anii 1960, produsele secundare/subprodusele, mai apoi chiar resturile din industria cărnii au început să fie folosite tot mai curajos în variante comercializabile, întâi ca produse pentru animale de companie și de casă, apoi chiar în variante destinate consumului uman.

Carnea și apa, primele două ingrediente

Ingredientele produselor alimentare trebuie menționate în ordinea descrescătoare a cantității lor. În cadrul studiului etichetei s-au desprins următoarele:
– 88% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de carne, inclusiv și de cea separată mecanic, în timp ce numai la 12% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de apă;
– 52% dintre produsele analizate, apa este cel de-al doilea ingredient, urmat de șorici în proporție de 20%, carne în proporție de 15% și sare, plasmă din sânge, organe, ulei și muștar în proporție de 13%,
– 25% dintre produsele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către șorici, în proporție de 15% de către apă, în proporție de 13% de către amidon, în proporție de 10% de către proteine din soia, și în proporții variabile de către sare, gelatină, untură, grăsime porc, carne pasăre, condimente, organe de porc, aditivi alimentari și condimente.

Cantitatea de apă și substanțe de îngroșare naturale și artificiale folosite în conservele de carne analizate este destul de mare, ceea ce denotă o calitate scăzută a majorității produselor de acest tip.

Conținutul de sare variază între 1,3 și 2,7 grame la fiecare 100 de grame

Pe lângă multitudinea de aditivi ce s-au regăsit în conservele de carne analizate, un lucru îngrijorător este și conținutul de sare. Astfel că analizele efectuate au scos la iveala faptul că, conținutul de sare per 100 grame variază între 1,3 grame și 2,7 grame. Deci, dintr-o conservă de 300 grame poți asimila între 3,9 grame sare și 8,1 grame sare. Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare și au un risc crescut de hipertensiune arterială. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care și-l procură dintr-o linguriță rasă de sare.

90% dintre conservele analizate conțin aditivi alimentari

În cele 60 de produse analizate s-au identificat următoarele categorii de aditivi alimentari: agenți de îngroșare: caragenan, gumă guar, gumă Tara și gumă xantan; potențiatori de gust și aromă: monoglutamatul de sodiu și 5-ribonucleotide disodice; antioxidanți: eritorbat de sodiu, acid ascorbic și izoascorbat de sodiu; stabilizatori: polifosfat de sodiu, trifosfat pentasodic, dipolifosfați de sodiu și potasiu și difosfați; conservanți: nitrit de sodiu. De asemenea, 90% din conservele analizate conțin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 1 aditiv alimentar până la 9 aditivi alimentari.

Evită conservele care conțin monoglutamatul de sodiu, caragenanul și nitritul de sodiu!

Atunci când alegi o conservă din carne trebuie să ai în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați, conținutul de sare.

”Evitați acele conserve care au în compoziție aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu. Totodată, trebuie evitate conservele din carne separată mecanic cu adaosuri de șorici, zaharuri, ulei vegetal, gelatină și amidon, care de fapt maschează calitatea scăzută a produselor. Consumatorii nu trebuie să achiziționeze conservele din carne care au ambalajul bombat, lovit, cu puncte sau pete de rugină, acestea reprezentând un adevărat pericol pentru sănătatea lor. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, conservele din carne nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor si a adulților cu afecțiuni cardiovasculare”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte al APC România.

Și, totuși, de ce mai mâncăm conserve de carne?

”Explicația este simplă, este mult mai rapid şi mai la îndemână să desfaci o astfel de cutie în loc să petreci ore bune în bucătărie. Dacă situaţia o cere, foarte rar, putem mânca şi carne la conservă. Nu o recomand, și putem face o simplă comparaţie: 100 de grame de carne slabă de porc are, în medie, 20 de grame de proteine de calitate biologică superioară; în aceeaşi cantitate de produs din conservă se găsesc doar puţin peste 13 grame de proteine; în aceste 13 grame este inclusă şi proteina vegetală din soia, ce are o valoare biologică inferioară celei de origine animală; plus aditivii alimentari Recomand pacienților mei consumul de alimente proaspete, cât mai puțin procesate și prelucrate. Găsim toți nutrienții de care avem nevoie în legume, fructe, semințe, sâmburi, lactate și carne. Când ne vom da seama că alimentele și mâncarea, înseamnă de fapt nutrienți și energie, vom ști să alegem modul de alimentare potrivit și vom fi mai sănătoți. În fapt, noi ne hrănim cu proteine, glucide, lipide, vitamine și minerale”, a explicat doctorul Florin Ioan Bălănică, consultant personal de nutriţie şi sănătate și fondator „Şcoala Pentru Sănătate şi Longevitate”.