România are 480 de produse tradiţionale atestate la nivel naţional

La sfârşitul anului 2013, România ajunsese printre fruntaşele din UE în ceea ce priveşte numărul de produse atestate la nivel naţional. Însă, după modificarea şi înăsprirea regulilor de atestare, cifra totală s-a redus de aproape 10 de ori, de la circa 4.400 atunci la aproape 480 în prezent.

Noile reguli au fost introduse acum doi ani, prin Ordinul MADR 724/2013 privind atestarea produselor tradiţionale, publicat în Monitorul Oficial din 11 noiembrie. Schimbarea abordării referitoare la atestare a fost necesară în primul rând datorită „exploziei” de târguri „tradiţionale” şi înmulţirii suspiciunilor că produsele oferite cu acele prilejuri erau de fapt industrializate, iar unele dintre ele ar fi fost chiar cumpărate din supermarketuri şi, după anumite „retuşuri” de ambalare sau etichetare, vândute ulterior ca produse „autentice”, la preţuri mult mai mari.

„Ideea de bază a acestui ordin de atestare a produselor tradiţionale este de a reglementa această piaţă, în condiţiile în care la ora actuală avem înregistrate la Ministerul Agriculturii în jur de 4.400 de produse tradiţionale, iar o parte dintre acestea nu sunt active sau nu corespund conceptului de produs tradiţional. Astfel, producătorii din industria alimentară din România nu vor mai avea voie să scrie pe unele alimente «produs tradiţional» dacă acestea sunt fabricate în serie, iar producătorii tradiţionali vor trebui să respecte anumite condiţii şi criterii specifice tradiţionalităţii pentru a-şi putea atesta produsele obţinute în gospodării”, declara pentru Agerpres, în august 2013, Achim Irimescu, la acea dată secretar de stat în MADR.

Ce înseamnă „produs tradiţional” şi „reţetă consacrată românească”?

Conform ordinului citat mai sus, produs tradiţional înseamnă „produs alimentar fabricat pe teritoriul naţional şi pentru care se utilizează materii prime locale, care nu are în compoziţia lui aditivi alimentari, care prezintă o reţetă tradiţională, un mod de producţie şi/sau de prelucrare şi un procedeu tehnologic tradiţional şi care se distinge de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii.” Pentru înregistrarea produselor tradiţionale a fost înfiinţat Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale (RNPT).

În acelaşi timp, producătorii industriali nu mai au voie să folosească sintagma, ei putând cel mult să obţină pentru anumite sortimente atestarea de reţetă consacrată românească (procedură reglementată prin Ordinul nr. 394/2014), definită ca fiind „produsul alimentar fabricat cu respectarea compoziţiei utilizate cu mai mult de 30 de ani înainte de data intrării în vigoare a prezentului ordin”. Înregistrarea acestor specialităţi se face în Registrul Naţional al Reţetelor Consacrate (RNRC).

Care este situaţia din acest moment?

„Până la această dată avem atestate 480 de produse tradiţionale şi alte 10 dosare în lucru. Reatestarea continuă până când vom avea suficiente produse în piaţă, dar şi în funcţie de solicitările consumatorilor. Pot spune că produsele atestate după noua legislaţie sunt mult mai apreciate, iar cei care produc spun că le-au crescut vânzările cu 20-25%. Este foarte important că aceşti producători nu fac rabat de la calitate”, a declarat pentru Agerpres Viorel Morărescu, director general în MADR.

El a precizat, de asemenea, că producătorii tradiţionali sunt verificaţi anual, nu doar la înregistrare şi atestare, pentru tot ceea ce înseamnă trasabilitatea produsului: materie primă, procesare şi reţetă. Iar controalele sunt efectuate atât de Ministerul Agriculturii, cât şi de celelalte instituţii implicate, respectiv Ministerul Sănătăţii, ANPC şi ANSVSA.

Cele mai multe produse tradiționale, în Brașov

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, cele mai multe produse tradiţionale atestate provin din judeţul Braşov, respectiv 143 de produse, acesta fiind urmat de judeţele Maramureş (56), Alba (46), Argeş (33), Satu Mare (26), Botoşani (23) şi Covasna (20). Există însă şi 15 judeţe nu au niciun un produs atestat până la această dată. Este vorba de Bacău, Călăraşi, Constanţa, Caraş Severin, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Mureş, Teleorman, Vaslui şi Vrancea.

Din punctul de vedere al categoriei alimentare, cele mai multe produse tradiţionale atestate sunt cele din carne (195), urmate de produsele din lapte (120), pâine, produse de panificaţie şi patiserie (71), legume/fructe (43), băuturi (30), peşte (18) şi alte produse (3).

Industria alimentară pare însă mai puţin interesată să înregistreze produse cu reţetă consacrată.

„La produsele atestate conform reţetelor consacrate stăm un pic mai slab. Sunt doar 69 de produse. Din punctul meu de vedere mă aşteptam la mai multe până la această dată. Deşi există şi aici foarte mult interes, cred că nu este cunoscută foarte bine legislaţia de către producători. Trebuie însă şi o informare a consumatorilor, pentru că nu mulţi ştiu ce sunt aceste produse consacrate şi mai ales că pot fi cumpărate din marile lanţuri de magazine din România. Pe partea asta avem 7 produse de panificaţie atestate, 40 de produse din carne şi 22 din lapte”, a adăugat Morărescu.

Cele mai multe rețete consacrate, în Neamț

Judeţele cu cele mai multe produse atestate conform reţetelor consacrate sunt Neamţ, Prahova, Sibiu, Argeş şi Ilfov.

Dacă doriţi să vedeţi exact care sunt, în acest moment, produsele tradiţionale atestate, respectiv produsele cu reţetă consacrată, puteţi consulta RNPT 2014 şi RNPT 2015, respectiv RNRC 2014 şi RNRC 2015.

Foto: rador.ro