Rețeta desertului tradițional românesc cu cel mai trăsnit nume

Românii sunt dintotdeauna ingenioși când vine vorba de botezat diverse lucruri. Este și cazul unuia dintre cele mai vechi deserturi din țara noastră.

Bucătăria tradițională românească include un desert simplu, pe bază de cartofi fierți în coajă, cu gust asemănător cu cel de găluște de prune. Forma lunguiață și subțire nu a dat mari bătăi de cap celor care i-au dat și un nume. Dacă în toată România desertul este cunoscut drept „puțișoare”, numele și chiar rețeta mai diferă, într-o mică măsură, în funcție de anumite regiuni.

În regiunea Crișana, desertul se numește „Cici” sau „Puțurgăi”. În Bihor și Arad, dar în Banat se numește „Sulance”, „Țîpari”, „Puce” sau „Puțe”. În Ardeal, rețeta e cunoscută drept „Puțărlăi”, iar în zona Cluj-Napoca și Sibiu, „Vuțane” sau „Vuțăle”. În Bucovina, rețeta se numește „Cnegne” iar în Moldova și Muntenia, „Puțișoare”.

Să nu mai lungim vorba și să trecem, mai bine, la fapte. Rețeta de bază a desertului cu cel mai trasnit nume, din România este foarte simplă, iar rezultatul este unul ușor și delicios.

Ingrediente
750 grame de cartofi fierți în coajă, cântăriți după fierbere și decojire
75 grame de gris
1 ou
1 praf de sare
200-250 de grame de faina albă (în funcție de calitatea făinii pe care o folosiți, s-ar putea să intre mai multă sau mai puțină)
80 de grame de unt (sau ulei)
6 linguri de mac măcinat prin mașină
6 linguri de zahar pudră amestecat cu un plic de zahar vanilat
făină pentru presărat planul de lucru

Mod de preparare
Cartofii se fierb în coajă (preferabil sa fie albi, mai sfărâmicioși) apoi se curăță, se cântăresc 750 de grame și se zdrobesc bine intr-un castron. Se adaugă sarea, grișul și făina, pentru început doar 200 de grame de făină

Se frământă un aluat, încă lipicios, și dacă e nevoie se mai adaugă câte o lingură de făină, dar în nici un caz nu trebuie să fie un aluat tare. Se pune o oală de 4 litri cu apă sărată la fiert (sare cât pentru fierberea pastelor, aproximativ 2 lingurițe)

Se presară cu făină planul de lucru și se răstoarnă aluatul, împărțindu-l în bucățele egale. Se modelează pe planul de lucru puțișoarele, nu mai lungi de 9-10 cm. Până se termină toate de modelat, va clocoti și apa în care se plonjează toate deodată

Separat, se topește untul într-o cratiță apoi se stinge focul. Cand acestea se ridică la suprafață, se mai lasă să fiarbă în clocote mici 1-2 minute apoi se scot cu spumiera, scurgându-le de apă și plonjându-le direct în untul topit

Se amestecă cu grijă, de preferat cu o spatula flexibilă, ca să nu se rupă și să se îmbrace toate cu untul topit. Se adaugă imediat macul măcinat amestecat cu zahărul pudră

Cu aceeași spatulă flexibilă, se amestecă bine până când macul este omogen distribuit. După gust, se poate pune mai mult sau mai puțin zahăr

Se servesc imediat, calde, dar sunt la fel de bune și după ce s-au răcit

Variantă de post
Există și o variantă de posta a desertului. Se renunță la ou și la untul topit, acesta fiind înclocuit cu 1-2 linguri de ulei. În Bihor, macul este înlocuit cu nucă măcinată. În funcție de gust, macul poate fi înlocuit și cu griș sau cu pesmet.

Foto: gusulita.blogspot.com, reteteculinare.ro, divainbucatarie.ro