De la fructele toamnei, la plăcinte și brânză adevărată. Farmecul Sărbătorii Roadelor din Piața Românilor!
Pastramă de capră și must proaspăt din Fetească, plăcinte „întinse” cu mere, brânză și dovleac, pâine cu nucă sau cu maia și susan, telemea cu cimbru, ceapă și picantă, sortimente de miere inedite, fructe, legume și produse bio, la prețuri mai mici decât media din piață și în diferite oferte sunt numai câteva dintre produsele românești de la Sărbătoarea Roadelor, eveniment ce are loc week-endul acesta în Piața Românilor din Colentina – București.
Mai multe legume și fructe, în special, sunt disponibile la prețuri mai mici, dar sunt și produse tradiționale “specialități” ceva mai scumpe, însă producătorii le garantează calitatea, gustul și faptul că sunt naturale (în plus, mai contează și munca din spatele lor). De exemplu, strugurii rose costă 3,5 lei/kg, cartofii albi 0,6 lei/kg, ardeii grașii 3,8 lei/kg, vinetele 4,5 lei /kg, puiul haiducesc 6 lei/100 g, cârnații subțiri 7 lei/100 g, pastrama de capră 9,5 lei/100 g, mustul 10 lei/l.
Produsele care nu sunt la promoţie au, în continuare, reduceri de 26% pentru pensionari şi 15% pentru studenţi – cei din sectorul 2.
Caș, urdă, telemea dar și specialități de brânză cu diferite arome
Ca iubitoare mare de brânză ce sunt, mai ales când vine vorba de brânzeturi românești, un stand cu telemea proaspătă, caș și brânzeturi “colorate” mi-a atras atenția. Petruț Elena este o antreprenoare din Târgu Mureș care produce brânzeturi și pastramă de capră sub brandul cu același nume care face parte din Asociația Caprirom Constanța.
Are brânzeturi tradiționale, însă pentru că a vrut să producă și ceva “nou, mai special, pe placul tinerilor”, după cum ne spune, a început să se “joace cu diferite arome” – fie după gustul propriu, fie care i-au fost sugerate de apropiați. Așa au apărut variantele de telemea cu mărăr, ceapă, cimbru, picante. În ferma sa crește între 250 – 300 de capre (“Știți că nu se spune niciodată numărul”, râde ea”).
Brânzeturile le ducea înainte de pandemie la diferite târguri, pandemia i-a cam dat de lucru, ca la toată lumea, dar ne spune că este o luptătoare, iar acum e bucuroasă că a ajuns și în București. Laptele îl vinde către fabrica Olympus. Iar pe lângă lactate, mai are și pastramă de capră. Un kg de caș sau urdă costă 50 lei, o caserolă de specialitate de brânză (cremă) de 150 g costă 20 de lei, iar pastrama 65 lei/kg.
La plăcinta întinsă, înainte! Renumită plăcintă “de Turnu”, acum și la București
Plăcinta întinsă de Turnu, certificată tradițională și brevetată la OSIM, a ajuns și Piața Românilor în București, datorită lui Bogdan Oancea, care este și Director al Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale. Este vorba de plăcinta Gheorghinei Iacsinti din Turnu, după o rețetă veche a bunciii ei: este frământată și întinsă foarte-foarte subțire, apoi rulată și are umpluturi diverse: brânză, măr, vișine, dovleac. Gheorghina are un atelier în Turnu și își prezenta plăcintele la târguri, după care au fost listate într-un lanț de retail (în varianta congelată). Acum, Bogdan Oancea a adus-o în Piața din Colentina.
Acesta spune că vrea să mai facă un punct de vânzare în București. „Analizez posibilitatea de a-mi face o unitate într-o zonă corporatistă, de multinaționale, pentru că este un produs premium – iar targetul nostru îl repreintă oamenii care înțeleg calitatea acestor produse tradiționale, naturale”, ne-a explicat el.
O astfel de plăcintă-rulou costă 7,5 lei. “Poate părea mai mult inițial, dar după ce a fost gustată, oamenii s-au convins că merită”, mai precizează acesta. (Am remarcat și noi cererea, cât am stat de vorbă cu el, iar plăcintele se coceau în cuptor.) Este vorba și de produsele naturale folosite în preparare, dar și de faptul că necesită ore întregi de muncă pentru a ieși un aluat fraged și întins atât de subțire.
Avem și produse luxuriante!
La standul APISROM, unul dintre cei mai mari procesatori de produse apicole de pe piață românească, am găsit câteva produse “inovative”, recent lansate: miere – cremă tartinabilă, simplă, dar și cu cacao – în varianta choco-miere – atât clasică, precum și certificată bio. „Nu le zicem invenții deoarece crema de miere apărea de la începutul secolului trecut în America, dar sunt inovative pentru piața noastră, lansate anul acesta”, povestește Victor Hromei, directorul comercial al companiei.
Ce înseamnă miere-cremă? “Mierea este cristalizată controlat, pentru a se obține această textură cremoasă, proces deloc ușor, pentru că trebuie atent monitorizat. În varianta cioco-miere, i se adaugă cacao, în procent de 5%. Am dorit să venim și cu altfel de produse pe piață, mierea cu cacao poate fi o înlocuitoare excelentă la alte sortimente de cremă de cacao sau de ciocolată existente pe piață, cu atât mai mult cu cât este 100% naturală. Este încă reticență în fi primită pe piață, este un produs premium, dar trebuie să și inovăm, să venim și cu alte produse bune”, precizează reprezentantul APISROM. Această cremă de miere este prezentată oficial ca un desert “luxuriant”.
Pe lângă aceste sortimente, mierea cu coriandru, mierea de mană care se obține greu (o dată la 3 – 4 ani) și despre care am aflat că este cea mai bogată miere în enzime, precum și alte sortimente de miere, mai populare – polifloră, de tei, de floarea soarelui ș.a., sunt disponibile la standul companiei.
APISROM este al doilea procesator de miere din țară, cu o producție de 2.000 – 3.000 de tone de miere anual dintre care 60% merge la export, iar din această cantitate, 40% este miere organică. În total are circa 30 de sky-uri, listate în câteva rețele de retail.
Să închei rotund, cu aceeași pastramă și cu mustul de care aminteam la început, nu puteam pleca de la Sărbătoarea Roadelor fără un pahar de must – din Fetească Neagră de Dobrogea – crama Iluta și (la care am remarcat dulceața peste medie – de altfel, anul acesta secetos a dus la acumulări mai mari de zahăr, mai ales în Dobrogea) și o înghițitură de pastramă la ceaun, preparată după o rețetă specială Dr. Avraham cu vin, unt și legume. Revin cu rețeta obținută în exclusivitate pentru Agrointeligența chiar de la prof. dr. Avraham Marian Cioceanu.