Cafeaua a ajuns în România datorită unui personaj cunoscut mai ales dintr-o telenovelă de succes turcească

Istoria cafelei începe în urmă cu mai bine de un mileniu. Chiar dacă nu este un aliment propriu-zis, cine poate să spună că o ceașcă de cafea băută dimineața nu reprezintă ingredientul magic al dietei fiecăruia dintre noi?

Cafeaua a fost descoperită în Etiopia

Cafeaua a fost descoperită în regiunea Kaffa a Etiopiei, fiind preluată ulterior în lumea arabă prin Egipt și Yemen. Într-o primă fază era considerată aliment, boabele crude fiind zdrobite și amestecate cu grăsime animală, iar pasta obținută era utilizată de armată pe post de energizant.
În anul 1000, medicul persan Avicenna folosea o rețetă incipientă a băuturii din ziua de azi, boabe fierte, pe post de medicament. Alte popoare obțineau un fel de vin prin fermentarea în apă a boabelor de cafea.

Armenii au adus cafeaua la Constantinopol

„Responsabili de aducerea cafelei în Europa sunt armenii. Ei au adus cafeaua și rețeta numită azi „cafea turcească” la Constantinopol în secolul al XVI-lea. Prima cafenea din lume a fost deschisă la Damasc, Siria, de un armean, strămoș al marelui cafegiu Avedis Carabelian, mentorul meu. Carabelian a avut un magazin de cafea deschis pe Hristo Botev, la numărul 10. Era furnizor al Casei Regale și clientela a fost formată din elitele Bucureștiului”, ne-a povestit celebrul cafegiu din Capitală, Gheorghe Florescu.

Dacă armenii au deschis prima cafenea în 1530, în 1475 au deschis primul magazin de cafea la Constantinopol, orașul Istanbul din zilele noastre. În România, însă, licoarea a ajuns mai târziu, responsabil de acest lucru fiind unul dintre cele mai cunoscuți sultani ai Imperiului Otoman, Suleyman Magnificul, personaj cunoscut publicului din țara noastră mai ales datorită telenovelei turcești care îi poartă numele.

Rețeta originală a supraviețuit

„În timpul unui raid printr-o regiune din Ucraina de azi, tătarii au capturat o tânără superbă, roșcată. Nu s-a atins nimeni de ea, întrucât și-au dat seama că o pot vinde la Constantinopol și așa a ajuns în haremul sultanului Suleyman.

O botezaseră Roxelana, adică roșcata. Se spune că atunci când i-a fost prezentată sultanului, ea i-a servit o cafea, iar Suleyman s-a îndrăgostit și de Roxelana, devenită soția acestuia, cunoscută sub numele de Hurrem dar și de cafea. În timpul vizitelor diplomatice, oaspeții sultanului primeau cafea. În acea perioadă a ajuns și în țara noastră. Turcii beau cafeaua foarte dulce, iar armenii o îndulceau cu miere. Se prepară în ibric din cupru. Când apa se încălzeștese pun câte două lingurițe de cafea pentru fiecare ceașcă. Se amestecă bine, se mai presară o linguriță de cafea, iar caimcul format se pune în cești. Restul se lasă la fiert și când dă în clocot se toarnă peste caimac.”, ne-a povestit Gheorghe Florescu.

Cafeaua primită în dar de la Suleyman a ajuns în Moldova prima dată

De altfel, istoria îl consemnează pe primul băutor de cafea din România zilelor noastre pe logofăctul Ioan Tăutu, contemporan cu Suleyman, însărcinat cu misiuni diplomatice în Turcia pe vremea lui Ștefan cel Mare. În izvoarele istorice se spune că atunci când i s-a oferit o cafea, în timpul unei vizite oficiale, acesta nu a știut cum să o bea și s-ar fi opărit, băutura fiind foarte fierbinte.
„Eu servesc un sortiment de cafea numit chiar Roxelana, același tip consumat de Suleyman, adică o varietate de cafea din Yemen. Din ordinul sultanului a fost dusă cafeaua din Etiopia în Yemen unde a fost cultivată în zone submontane și din portul Mocca a fost comercializată în restul lumii. Era o băutură exclusivistă, singurii oameni din pătura de jos care o consumau fiind servitorii când o preparau. Probabil că mai gustau și ei, dar cultura cafelei a fost asigurată de elitele lumii”, ne-a explicat Gheorghe Florescu.