Europarlamentar român: Fake news despre taxarea cărnii. Nu există astfel de discuții la Bruxelles!

Europarlamentarul român Carmen Avram a scris astăzi, marți – 11 februarie, pe pagina sa de Facebook că nu se pune problema implementării unei taxe pe carne, la acest moment, în Uniunea Europeană.

”Fake news despre taxarea cărnii: în acest moment, nimeni, nici în comisiile de specialitate, nici în plenul Parlamentului European NU a abordat subiectul taxării cărnii, pentru a descuraja consumul şi, prin urmare, a reduce efectul schimbărilor de climă. Pe lângă faptul că sunt membru în Comisia AGRI, m-am şi interesat despre acest subiect care circulă în presa din România: e fals. Dacă va apărea vreodată, veți afla de la mine”, a scris europarlamentarul PSD.

Reacția europarlementarului român vine după ce zilele trecute a apărut în presa din România informații potrivit cărora mai multe asociații olandeze au depus în Parlamentul European un raport care prezintă avantajele economice și de mediu ale unei taxe pe carne. Asociațiile sunt grupate sub titulatura True Animal Protein Price Coalition (TAPPC), iar principalul lor argument în favoarea taxării cărnii la nivelul UE este protecția mediului, scrie evz.ro. , care citează presa franceză.

TAPPC ar propune ca, începând cu 2021, să fie instituită o taxă de 10 eurocenți pe 100 de grame, indiferent de carne. Apoi, taxa ar urma să se diferențieze în funcție de impactul tipului de carne asupra mediului: 47 de eurocenți pe 100 grame de carne de vită, 36 de eurocenți pe 100 de grame de carne de porc și 17 eurocenți pe 100 de grame de carne de pui. Potrivit asociației, scopul este ca, până în 2030, costurile de mediu ale cărnii să se regăsească în prețul acesteia, cu ajutorul taxelor.

Asociațiile olandeze apreciază că taxa ar putea aduce un câștig de 32 de miliarde de euro pe an. O jumătate din această sumă ar urma să meargă la crescătorii de animale, pentru a finanța transformările de exploatare, investițiile pentru confortul animalelor, o treime din câștig ar trebui să compenseze reducerea TVA-ului la legume și fructe, iar 20% ar urma să ajute familiile sărace, care nu își vor permite să cumpere carne scumpă.

Ce spun fermierii din România

Subiectul, unul iferbinte, nu a trecut neobservat de către Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România. Organizația a comunicat în această seară că ”niciun stat european nu a impus o taxă pe carne. TVA în fiecare stat membru este o problemă internă”.

Iată, integral, comunicarea ACEBOP:

”Ministrul olandez al Finanțelor, a promis in noiembrie 2019, că va fi elaborat un studiu privind prețurile corecte ale cărnii, studiu menit să pregătească noi reforme fiscale pentru următorul guvern olandez.

În Olanda, există un anumit entuziasm public față de propunerile „prețurilor corecte la carne” elaborate de Coaliția TRUE ANIMAL PRICE COALITION (TAPPC), o structură apolitică, creată de curînd.

Germania a făcut o propunere internă de majorare a impozitului pe carne incă de vara trecută.

Carnea este în prezent impozitată în Germania cu 7% și s-a propus creșterea impozitului la 19%.

Se așteaptă ca implementarea acestei măsuri să reducă și mai mult consumul de carne în Germania și, prin urmare, emisiile de gaze cu efect de seră, urmând ca veniturile obținute să fie direcționate spre bunăstarea animalelor.

Conducerea este deschisă propunerii, dar nu o consideră o măsură necesară.

Politica actuală germană este axată pe sprijinul fermierilor, care se confruntă cu scăderea consumului de carne în Germania și nu se dorește ca fermierii să fie victimele unei suprataxări a cărnii.

Se estimează că germanii cheltuiesc în jur de 23,4 miliarde euro pe carne și că fiecare german mănâncă în medie 60 de kilograme de carne pe an.

Dacă rata TVA la carne ar crește, ar însemna un venit suplimentar de 5,2 miliarde euro pentru stat, conform calculelor din 2016 ale Agenției Federale de Mediu (EURACTIV Germania).

Există critici conform cărora o creștere a prețului nu ar avea tocmai un efect de reducere a consumului de carne și implicit de reducere a emisiilor.

În al doilea rând, veniturile nu ar putea fi alocate bunăstării animalelor, deoarece acestea ar intra în bugetul federal general, conform declarației ministrului finanțelor german.

Asociația Fermierilor Germani a subliniat că „nici bunăstarea animalelor și nici protecția climei nu vor fi imbunătățite dacă fermierii germani continuă să investească în standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor, iar piața este asigurată din importuri la standarde mai mici de bunăstare a animalelor din alte țări ale UE, cu prețuri mici pentru că nu investesc in calitate și bunăstare”.

Acesta este de fapt adevărul cu care se confruntă toți fermierii europeni.

De ani de zile, ridicăm standardele de calitate, pornind de la sănătatea animalelor, bunăstarea lor, regionalizarea bolilor, biosecuritatea, HACCP, … și toate pentru sănătatea consumatorului – acel principiu de reducere al riscului de la furcă la furculiță, pe care il aplicăm cu toții.

Standardele inalte de calitate ne costă in fiecare zi mai mulți cenți pe suta de grame de carne decât cenții calculați de TAPPC – și, desi aflați in situație de supraproducție, creștem importurile de carne de pasăre din Ucraina, fără taxe vamale – de la 20.000 tone la 50.000 tone si ignorand influența aviară in evoluție in acest stat terț, ignorând alimentele consumate de aceste animale – a căror compoziție este sub standardele europene, ce să mai vorbim de hormonii din carnea atât de dorită prin tratatul MERCOSUR care intră din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay – și care nu o putem cunoaște nici măcar cantitativ, ce să mai vorbim de calitate!

Dezbaterea care stă la baza taxei pe carne este deocamdată tulbure, nu știm dacă are ca scop restricționarea consumului de carne, utilizarea veniturilor pentru bunăstarea animalelor sau virarea sumelor către surse de proteine alternative.

Coaliția TAPPC afirmă că a început activitatea din 2019 cu dezvoltarea unor studii, pentru a putea calcula un preț adevărat la carnea de vită, carnea de porc și de pui din Olanda și Uniunea Europeană.

Pentru echivalentele de CO2 au folosit un preț de 90 de euro pe tona de CO2. În medie, carnea ar trebui să devină cu 40% mai scumpă. Carnea de vită ar fi mai scumpă comparativ cu puiul, deoarece vita, spun ei, provoacă mai multe emisii de gaze cu efect de seră.

Ei propun o taxă medie de consum de 40 eurocenți la 100 grame carne. Veniturile rezultate ar fi utilizate pentru:

– prețuri mai mici la legume, fructi și produse alternative de carne;

– plăți către fermieri pentru măsuri de protecție a mediului și bunăstării animalelor;

– compensații pentru gospodăriile cu venituri mici, pentru a echilibra prețul mai mare al cărnii (aproximativ 120 euro pe an).

Europenii au consumat 69,3 kg carne pe cap de locuitor în 2018 (sursa Eurostat).

O dietă durabilă și sănătoasă înseamnă 10 sau 16 kg de carne pe cap de locuitor – conform Universitatea Wageningen, dieta de referință sănătoasă EAT Lancet – Olanda.

Cei 512 milioane de cetățeni ai UE reprezintă 6,8% din populația lumii, dar sunt responsabili pentru 16% din consumul total de carne din lume. Consumul mondial de carne crește in medie cu 1,2% / an, conform FAO.

FAO se așteaptă ca consumul global de carne să crească în 2050, comparativ cu 2005, cu peste 50% (carne de vită), 43% (carne de porc) și 125% (carne pui)”.