Tot ce NU știai despre somon – Somon sălbatic VS Somon de crescătorie

SOMONUL ÎN DIETĂ! Câte tipuri de somon există? Ce diferențe există între aceste tipuri? Cum consumăm corect somonul și de ce ar trebui să îl integrăm în dietă, aflăm cu ajutorul specialiștilor noștri: Dr. Laurențiu Petre, Chef Mihai Năstase și Sorin Mierlea, Președintele Info Cons, într-un articol complex marca SUPER-HRANA.RO.

Tipuri de somon

“Există două tipuri de somon: somonul sălbatic și cel de crescătorie. În ceea ce priveşte somonul afumat, există alte două variante: somonul afumat clasic, la abur şi cel afumat chimic, care este expus unor substanţe hepatotoxice prin simpla lor prezenţă”, a declarat pentru SUPER-HRANA.RO Dr. Laurenţiu Petre, medic specialist medicină de familie.

Somonul sălbatic se găseşte în oceanele Atlantic și Pacific și se hrăneşte cu plante bogate în carotenoide, cu care intră în contact în mediul său natural. De aici și culoarea spre portocaliu a acestuia.

Există mai multe specii de somon, acestea fiind împărțite în 2 genuri:

•  Primul gen, Salmo, conține doar o singură specie, somonul de Atlantic, care se găseste în Atlanticul de Nord.
• Cel de-al doilea gen, Oncorhynchus, contine șase specii de somon, pe care le regăsim natural în Pacificul de Nord: Chinook, Chum, Coho, Masu, Pink, Sockeye.

Somonul Chinook, supradenumit și KING – regele somonului, este cel mai scump, dar și cel mai bogat în nutrienți și acizi grași esențiali.

Somonul de cultură este provenit din crescătorii specializate și este hrănit cu concentrate bogate în grăsimi și coloranți sintetici care le grăbesc creşterea și le conferă o culoare asemănătoare cu a somonului oceanic. Acesta este motivul pentru care producţia de somon de cultură a crescut considerabil în ultimii 20 de ani, diferenţele nutriţionale fiind, totuși, destul de importante..

“În urmă cu aproximativ cinci ani, o porţie de somon de 130 de grame oferea 3,5 grame de Omega-3, consumul recomandat pentru o săptămână. Acum, această cantitate se înjumătățește dacă vorbim de somon de crescătorie. Astfel că, în loc de o porţie, este recomandat consumul a două porţii de somon de crescătorie”, susţine profesprul Douglas Tocher, autorul unui studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea Stiling, citat de BBC.

Diferențe nutriționale între somonul sălbatic și somonul de crescătorie. TABEL OFERIT DE CHEF MIHAI NĂSTASE

Cel mai sănătos mod de preparare al somonului

Dacă nu este gătit corespunzător, somonul îşi pierde din proprietăţi.

“Cel mai sănătos mod de preparare al somonului este cel gătit la abur în folie, alături de legume, condimente şi puţin ulei de măsline. Datorită conţinutului de apă, acesta se face singur la abur. Mai puţin sănătos este dacă alegeţi să prăjiţi somonul într-o cantitate mare de ulei de slabă calitate, în special în uleiul de palmier”, susţine Dr. Laurențiu Petre.

“Ungeți fileul de somon cu un strop de ulei de măsline sau unt topit. Puneți o tigaie la încins la foc mare, când este încinsă puneți fileul de somon cu pielea în jos și lăsați 3-4 minute, până când somonul începe să-și schimbe culoarea. Apoi întoarceți fileurile pe cealaltă parte și repetați procedeuș. Un file de somon gătit în exces îsi va pierde textura și proprietățile nutriționale”, ne sugerează Chef Mihai Năstase, de la restaurantul Dakota.

Somonul congelat nu este recomandat!

“Somonul congelat nu este recomandat pentru consum regulat. Într-o cantitate de 100 grame veţi întâlni doar 0,9 grame de acizi graşi Omega-3, din cauza faptului că, în timp, acizii graşi se degradează. În somonul conservat, procesul de degradare este mult mai lent, iar la cel afumat nu există niciun impact negativ asupra acizilor graşi”, continuă Chef Mihai Năstase.

Consumul de somon- beneficii pentru sănătate

Înainte de a cumpăra somonul trebuie să fiţi atenţi la câteva detalii esenţiale. Carnea lui trebuie să aibă o tentă lucioasă, umedă şi o textură fermă, cu o culoare deschisă, roz spre portocaliu, un miros plăcut, marin.

„Somonul conţine o cantitate importantă de Omega-3, uleiuri esenţiale şi în acelaşi timp este o proteină de înaltă calitate. Somonul care este cu adevărat oceanic, este de o curăţenie extraordinară datorită modului în care se alimentează, acesta mănâncă mult mai curat faţă de cel din crescătorie şi este un aliment uşor digerabil ce nu expune digestia la un efort foarte mare”, mărturiseşte Dr. Laurenţiu Petre.

Consumul de somon îmbunătăţeşte starea de spirit, dar şi starea memoriei- cantitatea generoasă de Omega-3 reduce riscul de depresie, fiind totodată este cea mai importantă grăsime pentru creier. Iată ce alte beneficii mai aduce consumul regulat de somon:

-Previne formarea cheagurilor de sânge;

-Scade tensiunea;

-Scade colesterolul;

-Îmbunătăţeşte somnul;

-Conţine minerale precum potasiu, fosfor şi sodiu, necesare imunității;

-Micşorează riscul bolilor de inimă.

Nu abuzați de preparatele cu somon!

„Gătirea necorespunzătoare şi originea nesigură ar fi minusuri pentru somon. Ceea ce mâncăm ne influenţează, este valabil şi la somon, ce mănâncă se regăseşte ulterior şi în calitatea lui de aliment pentru noi. Bineînţeles, nu trebuie să abuzăm de consumul de somon, acesta este un peşte gras, iar pe pielea lui se găsesc mai mulţi poluanţi care sunt lipofili şi se acumulează predominant în ţesutul gras”, conchide Dr. Laurenţiu Petre.

“Peștele gras: macroul, crapul, anghila, scrumbia, sardina, tonul, somonul, somnul sunt benefice dacă se consumă o dată pe săptămână, în cantitate mică, maximum 150 grame. Cei ce consumă pește gras au un potențial mental superior, stabil și la vârte înaintate, iar bătrânii care consumă pește sunt mai feriți de bolile degenerative specifice – Alzheimer, Parkinson etc.”, susține Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București într-un articol pentru APC.

FIȘA SOMONULUI cu Sorin Mierlea, Președintele InfoCons

“Este extrem de important ca tipurile de somon să fie foarte clar etichetate, cetăţeanul să fie foarte bine informat, acesta să poate alege în cunoştinţă de cauză şi să citească eticheta, mai ales la astfel de produse care ar putea să inducă în eroare prin anumite informaţii. Eticheta trebuie să fie neapărat în limba română, să prezinte modul de depozitare şi termenul de garanţie, iar cumpărătorul să solicite un bon fiscal, dacă se întamplă ceva şi este nevoie de o sesizare, să aibă dovada justificativă cu privire la achiziţia produsului respectiv.

De asemenea, luna trecută a fost dată o legislaţie foarte clară cu privire la produsele congelate, dacă produsul vine dintr-un segment de produs congelat, trebuie obligatoriu menţionat pe etichetă.

Din punct de vedere al reclamaţiilor şi al sesizărilor, nu au existat foarte multe reclamaţii cu privire la acest produs, însă acest tip de pește nu este un produs des întâlnit în obiceiurile de consum ale românilor.

Cât timp magazinul care îl comercializează este autorizat şi ni se eliberează un bon fiscal, putem să cumpărăm cu încredere, dar trebuie să fim atenţi la etichetă, la termen de garanţie ca să avem garanția că facem alegerea potrivită” ne-a declarat Sorin Mierlea, Președintele InfoCons.

Text: Camelia Diaconu